Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Costin Robert Merişoiu în Dosarul nr. 9.732/303/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.438D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.466D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 tezele a doua şi a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată de Dumitru Pleştiu în Dosarul nr. 1.808/292/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.466D/2020 la Dosarul nr. 1.438D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, în cadrul acestor proceduri de legiferare, legiuitorul operează cu termeni de drept comun, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Practic, termenul „manevră“ este folosit în corelare cu alţi termeni din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu înlătură posibilitatea părţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unor procese publice, în faţa unui judecător independent. Totodată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor şi siguranţa participanţilor la trafic. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 10 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 9.732/303/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de inculpatul Costin Robert Merişoiu în calea de atac a apelului formulat într-o cauză în care autorul a fost trimis în judecată şi condamnat pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1969. 8. Prin Decizia penală nr. 761/A din 4 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.808/292/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 tezele a doua şi a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Excepţia a fost ridicată de inculpatul Dumitru Pleştiu în calea de atac a apelului formulat într-o cauză în care autorul a fost trimis în judecată şi condamnat pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) din Codul penal. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că legiuitorul nu a oferit o definiţie legală a sintagmei „şi să o adapteze în funcţiile de condiţiile de drum“ din cuprinsul art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, ceea ce creează o dificultate pentru destinatarul normei juridice în ceea ce priveşte adaptarea vitezei şi stabilirea marjelor sau limitelor în care aceasta este considerată a fi legală, precum şi în ceea ce priveşte condiţiile de drum la care trebuie să se raporteze viteza de deplasare. 10. Se apreciază că, prin modalitatea în care este redactată norma legală, legiuitorul lasă la aprecierea destinatarului normei viteza cu care să ruleze pe un sector de drum, atâta vreme cât este inferioară limitei de viteză stabilite prin indicatoare sau prin lege pe respectivul tronson. În acelaşi timp, se impune conducătorului auto şi o obligaţie generică şi imprecisă, de a adapta viteza, aparent după propria sa experienţă, la factori care ar putea să îl determine pe conducătorul unui vehicul să reducă viteza, chiar şi sub cea prevăzută pe respectivul sector de drum. 11. Se menţionează că în cazul în care conducătorul auto respectă prima ipoteză a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi circulă cu o viteză în limite legale, în cazul producerii unor incidente rutiere poate fi tras la răspundere, pentru că, în opinia organelor judiciare, ar fi avut şi obligaţia de a adapta viteza la condiţiile de drum. 12. Se consideră că dispoziţiile criticate nu prezintă gradul de predictibilitate cerut de lege pentru a conferi destinatarului acestora suficiente repere pentru a-şi adapta conduita, astfel încât să poată conştientiza limitele în care conduita sa va fi considerată legală şi care va fi limita de la care această conduită va fi ilegală. 13. Se afirmă că în domeniul dreptului penal primează principiul fundamental potrivit căruia normele penale sunt de strictă interpretare în sensul că nu pot fi nici extinse, dar nici restrânse pe cale de interpretare. De aici decurge un alt principiu fundamental, potrivit căruia normele defavorabile trebuie interpretate în mod strict, iar cele favorabile acuzatului, în mod extensiv. În acest sens se menţionează deciziile Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 şi Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014. 14. Or, în condiţiile în care în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu se definesc noţiunile de „adaptare“ şi „condiţiile de drum“, dispoziţiile art. 48 din acest act normativ nu sunt constituţionale. Acest aspect are repercusiuni asupra principiului constituţional al clarităţii, previzibilităţii şi preciziei legii penale, astfel încât destinatarii normei penale de incriminare să aibă o reprezentare clară asupra elementelor constitutive, de natură obiectivă şi subiectivă, ale infracţiunii, astfel încât să poată prevedea consecinţele care decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia. În acest sens se menţionează deciziile nr. 553 din 16 iulie 2015,nr. 363 din 7 mai 2015 şi nr. 51 din 16 februarie 2016, prin care Curtea Constituţională a sancţionat mai multe texte de lege pentru neîndeplinirea cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate. 15. Totodată, în Dosarul nr. 1.466D/2020, se arătă că textul art. 48 teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu poate fi analizat fără trimitere la Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, mai exact la situaţiile specifice de limitare de viteză indicate de acesta. Mai mult, în cazul analizei culpei stabilite în sarcina victimei, expertul desemnat a reţinut încălcarea prevederilor din legea de bază - art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. 16. Se mai afirmă că lipsa de claritate şi previzibilitate a tezelor a doua şi a treia ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, alături de aplicarea singulară a acestui articol, nesuplinit de nicio dispoziţie previzibilă şi expresă, cum sunt cele stabilite de regulamentul menţionat anterior, determină, în foarte multe cazuri cercetate sau judecate, atribuirea unei culpe în mod nelegal şi neconstituţional. 17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât norma criticată nu este în dezacord cu Legea fundamentală şi nu poate fi catalogată ca lipsită de claritate, de precizie şi de previzibilitate, aceasta impunând conducătorului auto o obligaţie care se înscrie într-o grupă largă de obligaţii reglementate de actul normativ indicat, care disciplinează circulaţia pe drumurile publice şi care definesc conduita preventivă pe care trebuie să o adopte orice participant la traficul rutier. Conduita preventivă reprezintă comportamentul participantului la trafic ce are drept scop evitarea producerii accidentului rutier şi adaptarea modului de deplasare în condiţii atmosferice nefavorabile, de drum, de vizibilitate şi de intensitate a fluxului de vehicule. Cunoaşterea comportamentelor ce caracterizează o conduită preventivă este una dintre condiţiile dobândirii calităţii de conducător auto şi, prin urmare, nu se poate susţine că aceste comportamente sunt unele neclare, imprevizibile sau precise pentru conducătorii auto. Adaptarea vitezei la condiţiile de drum înseamnă circulaţia cu o viteză adecvată condiţiilor de trafic, condiţiilor meteo, vizibilităţii, stării carosabilului şi altor circumstanţe, astfel încât orice manevră a conducătorului auto să poată fi efectuată în siguranţă, să nu fie generatoare de stări de pericol. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, potrivit cărora „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.“ 22. Autorii excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea se invocă art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - Nicio pedeapsă fără lege - şi art. 1 din Codul penal. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 666 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 28 martie 2023, Decizia nr. 651 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1319 din 31 decembrie 2020, şi Decizia nr. 235 din 8 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 28 mai 2021. 24. Astfel, referitor la pretinsa lipsă de claritate a textului legal criticat, prin Decizia nr. 666 din 15 decembrie 2022, precitată, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat, în esenţă, că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Curtea a analizat dacă noţiunea de „manevră“ respectă criteriile de accesibilitate, claritate şi previzibilitate ale normei juridice. În acest sens, invocând şi exigenţele impuse de art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a observat că noţiunea de „manevră“ utilizată în cuprinsul art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă, conform Dicţionarului explicativ al limbii române, „mişcare, acţionare manuală a unui mecanism“, „manipularea unui aparat, a unui dispozitiv tehnic“. Curtea a reţinut că în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi al Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, termenul de „manevră“ este folosit în corelare cu alţi termeni. Astfel, spre exemplu, „manevra de depăşire“ [potrivit art. 45 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial], „manevra de schimbare a direcţiei de mers“, „manevra de întoarcere“ sau „de mers înapoi“ [potrivit art. 116 alin. (2) din regulamentul menţionat, intenţia conducătorilor de autovehicule şi tramvaie de a schimba direcţia de mers, de a ieşi dintr-un rând de vehicule staţionate ori de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau a celor care urmează să efectueze întoarcere, depăşire ori oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor înainte de începerea efectuării manevrelor] etc. Ca atare, analizând în ansamblul reglementării normele legale criticate, Curtea a apreciat că reiese cu claritate înţelesul noţiunii de „manevră“ utilizate în cuprinsul dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, conducătorul de vehicul având obligaţia să o efectueze în condiţii de siguranţă şi respectând regimul legal de viteză, în concordanţă cu art. 35 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă anterior menţionată, potrivit căruia participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private. 25. Prin urmare, aceste argumente, prin care se subliniază că textele de lege nu pot fi redactate cu o precizie absolută şi prin care se trimite la prevederile art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, cât priveşte aprecierea realizării oricărei manevre în condiţii de siguranţă, sunt deplin aplicabile şi în prezenta cauză, unde se invocă, în esenţă, lipsa unor criterii precise pentru destinatarul normei. Se observă în acest sens că art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 oferă destinatarilor normei - participanţii la trafic - repere pentru adaptarea conduitei în ipoteza normei criticate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 666 din 15 decembrie 2022, paragraful 23). 26. Referitor la imposibilitatea determinării condiţiilor de drum pentru care trebuie adaptată viteza şi în ce limite trebuie adaptată aceasta, prin Decizia nr. 666 din 15 decembrie 2022, paragraful 24, şi Decizia nr. 651 din 29 septembrie 2020, paragrafele 17 şi 18, Curtea a observat că, potrivit art. 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h, iar pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. De asemenea, limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere, iar pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele. Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt: pe autostrăzi - 130 km/h, pe drumurile expres - 120 km/h, pe cele naţionale europene (E) - 100 km/h; pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h. Totodată, alin. (2) şi (3) ale art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc că viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător, iar viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h. Totodată, potrivit alin. (4) al art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 28. Distinct, cu privire la critica potrivit căreia lipsa unei definiţii legale a sintagmei „şi să o adapteze în funcţiile de condiţiile de drum“ determină neconstituţionalitatea art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea constată netemeinicia acestei susţineri, având în vedere că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că legiuitorul, atunci când doreşte să confere un sens autonom unor concepte, le defineşte în cuprinsul respectivului act normativ. Pentru celelalte cazuri, definiţia conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă şi în Dicţionarul explicativ al limbii române (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19, şi Decizia nr. 385 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 12 februarie 2021, paragraful 19). Aşadar, termenul „adaptare“ are semnificaţia de modificare, potrivire, termenul „condiţie“ înseamnă fapt, împrejurare de care depinde apariţia unui fenomen sau care influenţează desfăşurarea unei acţiuni, putând-o frâna sau stimula, şi termenul „drum“ are semnificaţia de cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. 29. Prin urmare, sintagma criticată nu poate fi analizată în mod independent faţă de celelalte prevederi ale actului normativ care reglementează circulaţia pe drumurile publice sau fără a se ţine cont de scopul avut în vedere de legiuitor, care rezultă din interpretarea sistematică a actului normativ (Decizia nr. 70 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2023, paragraful 46). Astfel, stabilirea înţelesului sintagmei criticate se poate realiza, prin utilizarea unei interpretări sistematice, în contextul ansamblului normelor de drept - dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 -, cu care aceasta se află în relaţie obiectivă. Aşa fiind, dispoziţiile criticate nu trebuie privite în mod izolat, ci ca o componentă unitară a ansamblului legislativ ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. 30. În final, referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi a celor convenţionale ale art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege -, se reţine că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanţa constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei pentru a proceda ea însăşi la motivarea excepţiei (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată pretinsa neconstituţionalitate a textului criticat în raport cu dispoziţiile constituţionale antereferite. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costin Robert Merişoiu şi de Dumitru Pleştiu în dosarele nr. 9.732/303/2018 şi nr. 1.808/292/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
