Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Felicia Boar în Dosarul nr. 8.154/117/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.357D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 695 din 31 octombrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.154/117/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Felicia Boar cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei sentinţe într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate creează situaţii discriminatorii în măsura în care permit interpretarea restrictivă potrivit căreia o persoană care deţine titlul de doctor într-un singur domeniu primeşte indemnizaţie pentru acest titlul dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul, în timp ce o persoană care are o lucrare interdisciplinară nu primeşte indemnizaţia respectivă. Or, pentru a nu se ajunge în situaţii discriminatorii, în situaţiile în care lucrarea ştiinţifică dezvoltă subiecte din mai multe domenii de activitate, iar titularul tezei îşi desfăşoară activitatea în unul dintre acele domenii, atunci, în mod firesc, acesta este îndreptăţit să primească indemnizaţie de doctorat. Invocând aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind egalitatea în drepturi (spre exemplu, Decizia nr. 685 din 22 iunie 2012), se susţine că diferenţa de tratament juridic instituită prin interpretarea restrictivă a dispoziţiilor „art. 14 alin. (1) teza a doua“ din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, în condiţiile în care se ajunge în ipoteza excluderii de la acordarea indemnizaţiei aferente titlului de doctor a unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora indemnizaţia le este acordată doar pentru că teza de doctorat nu este una interdisciplinară. Se susţine că atunci când într-o lucrare sunt aprofundate mai multe discipline, una dintre acestea va fi trecută în mod expres pe diploma aferentă titlului de doctor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia că lucrarea în sine nu ar fi interdisciplinară. În aprecierea autoarei excepţiei nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două categorii de persoane, cele care au teza într-un singur domeniu şi cele care au o lucrare în care se întrepătrund mai multe domenii, de vreme ce prima categorie primeşte indemnizaţia, iar pentru cea de-a doua categorie, care s-a perfecţionat în cadrul unor repere profesionale similare, dar interdisciplinare, nu există niciun motiv pentru care să nu primească indemnizaţie pentru doctorat, atât timp cât îşi desfăşoară activitatea în unul dintre domeniile pe care le-a aprofundat în lucrarea ştiinţifică. 7. Se mai susţine că, în contradicţie cu regulile de redactare a actelor normative, prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sintagma „dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul“ din cuprinsul prevederilor legale criticate are caracter echivoc, de vreme ce autorităţile şi instituţiile publice aplică diferenţiat norma legală. 8. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din examinarea actului de sesizare şi a notelor scrise ale autoarei excepţiei, rezultă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, având următorul cuprins: „Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.“ 13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc acordarea indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul. Indemnizaţia respectivă face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opţiunii sale, iar raţiunea acordării acestei indemnizaţii este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viaţa ştiinţifică, de a-şi perfecţiona cunoştinţele într-un domeniu dat şi de a-şi îmbunătăţi performanţele profesionale la locul de muncă. 15. În acelaşi timp, examinând excepţia de neconstituţionalitate, prin prisma criticii de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta este similară cu cea analizată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 695 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2020, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, soluţie care se impune şi în prezenta cauză. 16. Astfel, din analiza actului de sesizare în prezenta cauză, rezultă că autoarea excepţiei îşi desfăşoară activitatea în calitate de cadru didactic în domeniul biologie, iar titlul ştiinţific de doctor este obţinut în domeniul agronomie. În acest context se reţine că, în realitate, ceea ce a determinat invocarea excepţiei este interpretarea sintagmei „dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Or, interpretarea şi aplicarea acestui text de lege în raport cu raţiunea care a stat la baza adoptării sale revin angajatorului, iar, în cazul unui litigiu, instanţelor de judecată, nefiind de resortul contenciosului constituţional. Interpretarea legilor este operaţiunea raţională, indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, o greşită interpretare şi aplicare a legii poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, Curtea, exercitând competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). 17. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aspectele referitoare la aplicarea şi interpretarea legii în speţele deduse spre judecată instanţelor judecătoreşti. 18. În raport cu cele expuse, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza finală din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Felicia Boar în Dosarul nr. 8.154/117/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
