Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 6 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Dumitru Baciu în Dosarul nr. 6.981/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 942D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa în această materie, respectiv Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 şi Decizia nr. 6 din 18 ianuarie 2022, raţionamentul avut în vedere de Curtea Constituţională la pronunţarea acestor decizii păstrându-şi valabilitatea şi în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 6.981/2/2017/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 6 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Baciu în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unui ordin emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi obligarea acestuia să plătească integral, neeşalonat, sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti devenite executorii, dar şi în cele în care instanţele se vor pronunţa în perioada următoare, inclusiv care privesc acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, precum şi obligarea Ministerului Finanţelor să asigure în bugetul Ministerului Public creditele bugetare necesare efectuării plăţii sumelor datorate în baza titlurilor executorii menţionate mai sus. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate contravin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în condiţiile în care personalul plătit din fonduri publice a obţinut la momente diferite, prin hotărâri judecătoreşti, plata unor drepturi salariale şi Guvernul a dispus eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii acestora, creând o vădită discriminare între diversele categorii de bugetari. 6. Se apreciază că aceste dispoziţii ale Guvernului sunt în contradicţie cu art. 52 alin. (1) din Constituţie, întrucât, procedând la nerespectarea legislaţiei în materie salarială şi apoi la eşalonarea plăţii drepturilor băneşti stabilite pe cale judecătorească, a plăţii daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale stabilite prin titlurile executorii, Guvernul a încălcat şi continuă să încalce dispoziţiile constituţionale menţionate. 7. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 41 din Constituţie, invocându-se Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, se arată că dreptul la muncă este un drept complex care include şi dreptul la salariu. De asemenea, autorul excepţiei face referire la Cauza Mureşanu împotriva României, afirmând că judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului „au conchis că drepturile salariale reprezintă un drept de posesie, fiecare cetăţean având dreptul la un liniştit beneficiu al posesiilor sale. Judecătorii europeni au apreciat astfel, că drepturile salariale reprezintă «o posesie», un titlu de proprietate“. 8. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 din Constituţie, se apreciază că, întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, neplata la timp a cuantumului salariilor stabilite prin lege ori eşalonarea ulterioară a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile aduce atingere principiului stabilităţii şi securităţii juridice, precum şi previzibilităţii normelor legale. Orice soluţie, mai ales aceea care duce la afectarea dreptului constituţional la salariu, indiferent de cuantumul acestuia, trebuie să fie prezentată în termeni obiectivi în cadrul instrumentului de prezentare şi motivare, dar şi fundamentată exclusiv pe cauze excepţionale şi temporare, aşa cum prevede art. 53 din Constituţie. 9. În final, se afirmă că, prin emiterea, la sfârşitul fiecărui an, a unei ordonanţe de urgenţă de eşalonare a drepturilor salariate din trecut, recunoscute abia în urma unei hotărâri judecătoreşti, Guvernul încalcă grav principiul stabilităţii şi securităţii juridice, precum şi previzibilităţii normelor legale, încălcând prevederile art. 53 din Constituţie. 10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile atacate satisfac exigenţele impuse de normele constituţionale invocate. Instanţa supremă are în vedere şi paragrafele 47-51 din Decizia pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, prin care instanţa europeană a statuat că măsurile luate pentru a salva echilibrul bugetar între veniturile şi cheltuielile publice urmăresc un scop de utilitate publică; că autorităţile naţionale sunt mai în măsură, spre deosebire de judecătorul internaţional, să determine ceea ce este de „utilitate publică“, Curtea fiind gata să admită că, astfel cum susţine şi Guvernul, măsurile contestate urmăreau un scop de utilitate publică. Curtea a mai constatat că, chiar dacă mecanismul eşalonării stabilit a suferit modificări, autorităţile statului l-au respectat, dovedind diligenţă în executarea hotărârilor judecătoreşti sus-menţionate; astfel cum legea o impunea, cuantumul sumelor plătite era de fiecare dată indexat cu indicele preţurilor din data plăţii. În concluzie, Curtea a considerat că eşalonarea plăţii creanţelor datorate reclamanţilor nu poate fi considerată nerezonabilă. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat reglementări cu un conţinut similar, aplicabile anterior anului 2017, reţinând că acestea au în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar, derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti, ce urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză şi au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, şi ale art. 6 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, potrivit cărora: - Art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. […](6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)." – Art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. […](6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)." 16. Autorul excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la soluţiile legislative care reglementează eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, Decizia nr. 393 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 9 septembrie 2021, Decizia nr. 6 din 18 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 3 mai 2022, Decizia nr. 60 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 7 iulie 2023, şi Decizia nr. 549 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 23 februarie 2024. Prin aceste decizii, Curtea a constatat constituţionalitatea unor astfel de soluţii legislative în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. 18. Astfel, cu privire la critica raportată la încălcarea art. 16 din Constituţie, potrivit căreia dispoziţiile criticate determină o discriminare între diversele categorii de bugetari, Curtea a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (a se vedea Hotărârea din 23 iulie 1968, pronunţată în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunţată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38 şi 40, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Hotărârea din 18 februarie 1999, pronunţată în Cauza Larkos împotriva Ciprului, paragraful 29, şi Hotărârea din 6 iulie 2004, pronunţată în Cauza Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24). Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele dintre diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context. 19. Curtea a statuat, în esenţă, că eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar are în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. În aceste condiţii, Curtea a constatat că situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una ce reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român. Prin urmare, dispoziţiile art. 16 din Constituţie nu sunt încălcate (a se vedea Decizia nr. 6 din 18 ianuarie 2022, precitată, paragrafele 17 şi 18). 20. Având în vedere aceste considerente, nu a putut fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De altfel, invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 549 din 24 octombrie 2023, precitată, paragraful 26). 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Cu privire la invocarea art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii din Constituţie, Curtea reţine că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanţa constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei pentru a proceda ea însăşi la motivarea excepţiei (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată pretinsa neconstituţionalitate a textului criticat în raport cu dispoziţiile constituţionale antereferite. 23. În final, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu au incidenţă în cauză, întrucât, prin Decizia nr. 889 din 16 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2016, paragraful 18, Curtea a statuat că textul constituţional menţionat trebuie corelat cu dispoziţiile constituţionale ale art. 21, care reglementează accesul liber la justiţie, şi cele ale art. 126 alin. (6) teza întâi, potrivit cărora controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat. Or, dispoziţiile legale criticate se referă la eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, iar nu la dreptul persoanei vătămate într-un drept sau într-un interes legitim de a se adresa unei autorităţi publice pentru repararea pagubei. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Baciu în Dosarul nr. 6.981/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 6 alin. (1), (2) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
