Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru în Dosarul nr. 674/109/2018* al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.142D/2018. 2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.186D/2018 şi nr. 2.190D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ioan Ghidiu în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Ilie Viorel Fătu în Dosarul nr. 2.521/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. În Dosarul nr. 2.142D/2018, autorul excepţiei prezent nu se opune conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.186D/2018 şi nr. 2.190D/2018 la Dosarul nr. 2.142D/2018, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 15 şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie şi invocă, în esenţă, motivele expuse în scris. Depune note scrise. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 674/109/2018*, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 10. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Ioan Ghidiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 11. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.521/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Ilie Viorel Fătu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială. Astfel, prevederile legale criticate reglementează aspecte care vizează protecţia socială, în speţă pensiile, deşi acest domeniu nu poate fi reglementat decât prin lege organică. De asemenea, se mai susţine că prevederile de lege criticate nu respectă principiul previzibilităţii legii, deoarece poliţistul pensionar nu este în măsură să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau de recalculare a pensiei. Prevederile de lege criticate nu îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate a legii, întrucât nu sunt arătate expres actele normative care reglementează salarizarea poliţiştilor aplicabile la 1 ianuarie 2016. Astfel, stabilirea şi actualizarea bazei de calcul în vederea recalculării pensiilor se efectuează aleatoriu, pe baza unor acte normative abrogate sau a unor dispoziţii legale cu caracter tranzitoriu. Lipsa de previzibilitate este de natură să afecteze demnitatea umană şi determină reducerea cuantumului pensiei prin recalcularea în baza unor dispoziţii legale insuficient de clare pentru a fi aplicate în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Într-un stat de drept nu este admisibil ca pensia să fie modificată din oficiu, în defavoarea beneficiarilor, în mod aleatoriu şi imprevizibil, la intervale scurte de timp, având drept consecinţă diminuarea cuantumului pensiei. Faptul că în urma recalculării rămâne în plată pensia în cuantumul mai avantajos nu e de natură să înlăture inechitatea creată, întrucât pensia rămasă în plată este îngheţată sine die, în timp ce pensiile militare care nu au fost diminuate prin recalculare, precum şi cele stabilite în temeiul Legii nr. 223/2015 sunt actualizate/majorate anual, potrivit legii. 13. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu criticile formulate, sens în care invocă dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) şi ale art. 115 alin. (1) şi (6) din Constituţie. Instanţa reţine ca fiind neîntemeiată şi critica vizând încălcarea previzibilităţii legii, întrucât această condiţie a legii nu înseamnă că legiuitorul nu poate modifica în timp legile, ci are în vedere calitatea legii, astfel cum arată Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013. 14. Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt constituţionale în raport cu toate dispoziţiile din Legea fundamentală invocate. Reţine că instituţia delegării legislative, prevăzută de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, dă dreptul Guvernului să emită ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare, cu obligaţia motivării urgenţei, astfel încât principiul separaţiei puterilor nu este încălcat. Nu este încălcat nici dreptul fundamental la pensie, întrucât este dreptul legiuitorului să stabilească, respectiv să modifice, în funcţie de politica statului, de resursele financiare şi de prioritatea obiectivelor urmărite, condiţiile, criteriile de acordare, modul de calcul şi cuantumul valoric al pensiei, respectând principiile prevăzute de Legea nr. 223/2015. 15. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât modificările şi completările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 reglementează procedura recalculării pensiilor, iar nu regimul general al protecţiei sociale. Acest domeniu nu este rezervat pentru reglementare prin lege organică, Guvernul putând să îl reglementeze prin ordonanţă, iar pentru emiterea ordonanţelor de urgenţă nu este necesară o lege specială de abilitare. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile şi notele scrise ale autorului excepţiei în Dosarul nr. 2.142D/2018, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea observă că, alături de criticile intrinseci, autorii excepţiei formulează şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi, prin urmare, se reţin ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate atât dispoziţiile art. 40, în ansamblu, cât şi cele ale art. 40 pct. 4, 5 şi 6, în special, din această ordonanţă. Dispoziţiile legale ce formează obiectul excepţiei stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu şi limita pensiei în raport cu baza de calcul. 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) privind trăsăturile statului român, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată şi creanţele asupra statului, art. 47 alin. (1) şi (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit cărora regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, şi art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă, condiţiile de adoptare şi limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019). 22. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acelaşi context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat că, în mod necesar, ordonanţa implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative, fiind expresia unei delegări legislative. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că prin ordonanţe Guvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă. 23. De asemenea, referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) şi a art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2015, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, ordonanţe de urgenţă, numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. 24. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 35, că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Aşa fiind, Curtea a apreciat că şi această critică este neîntemeiată, în acelaşi sens pronunţându-se şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. 25. Cât priveşte pretinsul tratament discriminatoriu generat de modificările legislative criticate, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu îşi produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. 26. Curtea a subliniat, totodată, că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, şi care se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 prevede că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. În raport cu aceste considerente, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu, nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate (a se vedea, în acelaşi sens şi Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019). 27. De asemenea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Aşadar, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu afectează drepturi fundamentale şi, implicit, nici dreptul la un nivel de trai decent. 28. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată în noţiunea de bun, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestei noţiuni în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 46, Curtea a reţinut că nu se încalcă dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Gabriel I. Dumitru în Dosarul nr. 674/109/2018* al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Ghidiu în Dosarul nr. 1.149/102/2018/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Ilie Viorel Fătu în Dosarul nr. 2.521/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 40, în ansamblu, şi ale art. 40 pct. 4, 5 şi 6, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
