Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85, 86, 87 şi 88 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Viorel Florian Dorobanţu în Dosarul nr. 891/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 59D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece stabilirea criteriilor de încadrare în grad de handicap presupune cunoştinţe de specialitate. Totodată, arată că instanţa judecătorească are posibilitatea de a judeca sub toate aspectele cauza, ţinând cont de probe şi de expertize. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 891/98/2019, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85, 86, 87 şi 88 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Viorel Florian Dorobanţu în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prin modul în care sunt redactate, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece legiuitorul a înţeles să dea putere deplină comisiilor de evaluare pentru a stabili un grad de handicap, atât la emiterea primului certificat, cât şi cu ocazia reevaluărilor ulterioare, ceea ce încalcă dreptul unei persoane la accesul liber la justiţie. Astfel, nicio altă instituţie şi niciun alt organ al statului nu are competenţa ori dreptul de a se pronunţa printr-un alt act de constatare sau printr-o expertiză medicală, prin intermediul căreia să se verifice dacă încadrarea în grad de handicap de către comisii s-a făcut în mod corect, ceea ce poate da naştere unui subiectivism sau unei aprecieri eronate a comisiei. În aceste condiţii, instanţele de judecată învestite cu o contestaţie împotriva unui certificat emis de comisia de evaluare, sunt puse în imposibilitatea administrării unor probe suplimentare, în afara înscrisurilor emise de această instituţie. 6. Totodată, arată că Legea nr. 448/2006 este o lege organică, întrucât reglementează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Or, dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează în mod corect modalitatea de încadrare în grad de handicap, ci deleagă reglementarea acesteia atât Guvernului, cât şi celor două ministere emitente ale Ordinului ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. 7. Astfel, dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituţie, deoarece se ajunge ca aspecte esenţiale care vizează respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului să fie reglementate prin acte administrative, „ceea ce conferă un caracter iluzoriu unei persoane cu handicap nemulţumită de modul de încadrare în grad de handicap, precum şi în exercitarea dreptului la apărare garantat de art. 24 din Constituţie“. 8. Totodată, se susţine că delegarea de atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea de norme către Guvern sau un membru al acestuia, care are astfel posibilitatea emiterii unor acte cu caracter administrativ infralegale, determină o incertitudine juridică, întrucât asemenea acte au, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Orice aspect care vizează aplicarea art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituţie trebuie reglementat numai prin lege organică. 9. În final, se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 31, 73 şi 78 din Constituţie, deoarece atunci când legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea să fie adusă la cunoştinţa publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, normele criticate au încălcat voinţa legiuitorului constituant care a reglementat transparenţa actelor normative indiferent de caracterul acestora. În acest sens se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 637 din 13 octombrie 2015. 10. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază că, în măsura în care prevederile legale aplicabile se interpretează în sensul că îngrădesc orice altă competenţă de expertizare medicală în domeniul stabilirii gradului de handicap (de vreme ce nicio altă instituţie, autoritate publică sau entitate, cu excepţia comisiilor de evaluare, nu poate efectua o expertiză de specialitate în acest domeniu), se încalcă prevederile art. 21 şi 50 din Constituţie. Astfel, atât timp cât comisia de evaluare este parte în cauzele având ca obiect încadrarea în grad de handicap a unei persoane, atunci este încălcat şi dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât una dintre părţi are şi rol de expert în aceeaşi cauză, împrejurare care afectează major obiectivitatea activităţii sale de expertizare în cadrul aceluiaşi litigiu. Din prevederile art. 85 alin. (3) şi 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006 rezultă că încadrarea în grad şi tip de handicap, în baza criteriilor medico-psihosociale, revine în exclusivitate comisiei de evaluare, organ de specialitate fără personalitate juridică, aflat în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Instanţa mai arată că încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificate emise de către comisiile de evaluare ce pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Raportat la aceste reglementări, se poate spune că legea asigură persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, însă trebuie stabilit dacă accesul la instanţa judecătorească este unul concret, efectiv, de natură să respecte exigenţele dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţie, având în vedere faptul că accesul la o instanţă, prin posibilitatea contestării actelor nelegale, nu constituie întotdeauna un remediu suficient oferit persoanelor ale căror drepturi şi interese legitime au fost încălcate. Instanţa apreciază că articolele criticate limitează posibilitatea de a folosi, în cadrul procesului, expertiza de specialitate, de vreme ce comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap şi comisia superioară de evaluare sunt, potrivit legii, unicele entităţi cu atribuţii în evaluarea stării de dizabilitate, în ceea ce priveşte încadrarea în tip şi grad de handicap. Instanţa a solicitat, în cursul procesului, Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă să comunice dacă intră în competenţa acestora efectuarea unei astfel de expertize. Cele două institute au comunicat instanţei că, potrivit competenţelor lor legale, nu pot efectua expertize medico-legale privind evaluarea/încadrarea în grad de handicap. Prin urmare, în afara comisiilor de evaluare, nicio altă instituţie, autoritate publică sau entitate nu poate efectua o expertiză de specialitate, pentru a lămuri aspecte legate de încadrarea în grad şi tip de handicap. Or, această situaţie are consecinţe semnificative în cazul unui proces privind soluţionarea contestaţiei împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap, întrucât, fiind vorba de un domeniu de strictă specialitate, precum evaluarea stării de dizabilitate, în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, circumstanţele cauzei pot determina deseori necesitatea de a recurge la opinia unor specialişti neutri şi imparţiali, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt. Astfel, imposibilitatea administrării expertizei în cauzele privind soluţionarea contestaţiilor împotriva certificatelor privind încadrarea în grad şi tip de handicap creează pentru partea ale cărei drepturi sau interese legitime au fost vătămate un dezavantaj semnificativ şi contrar dreptului la un proces echitabil, textul de lege criticat aducând atingere unui element esenţial al procesului echitabil, şi anume principiului egalităţii armelor. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Astfel, certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap pot fi contestate în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru. Aşadar, legea asigură persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap este, potrivit legii, unica entitate cu atribuţii în evaluarea stării de dizabilitate, în ceea ce priveşte încadrarea în tip şi grad de handicap, întrucât Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap stabileşte prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, doar în următoarele situaţii: 1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acţiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi 2. ca urmare a autosesizării. Într-adevăr, nicio altă instituţie, autoritate publică sau entitate, cu excepţia comisiei de evaluare, nu poate efectua o expertiză de specialitate, pentru a lămuri aspecte legate de încadrarea în grad şi tip de handicap, însă exclusivitatea acordată acestei comisii nu duce la încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, întrucât dacă circumstanţele cauzei o cer, instanţa de judecată poate recurge la opinia unor specialişti neutri şi imparţiali, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt. Este sarcina instanţei judecătoreşti să realizeze propria interpretare şi evaluare a faptelor pe baza informaţiilor de care dispune şi a probelor pe care le consideră necesare pentru soluţionarea cauzei. Această situaţie are consecinţe semnificative în cazul unui proces privind soluţionarea contestaţiei asupra deciziei de încadrare în grad şi tip de handicap, fiind dincolo de orice îndoială că în vederea justei soluţionări a cauzei, judecătorul cauzei trebuie să administreze toate probele relevante, care ar putea să ofere instanţei de judecată suficiente temeiuri pe baza cărora să rezolve cauza. Prin urmare, dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu îngrădesc dreptul părţilor interesate la o procedură contencioasă şi nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Faptul că, în lumina dispoziţiilor legale criticate, persoanele nemulţumite de încadrarea în grad şi tip de handicap pot beneficia în mod concret şi efectiv de un proces echitabil pentru valorificarea drepturilor lor nu echivalează cu încălcarea dreptului persoanelor cu handicap la protecţie specială. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 85, 86, 87 şi 88 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: - Art. 85: "(1) Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.(2) Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului.(3) Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.(4) Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului judeţean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad şi tip de handicap şi are următoarea componenţă: a) preşedinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă, medicină internă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical; b) un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie sau un medic de medicină generală, propus de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; c) un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu handicap; d) un psiholog; e) un asistent social.(5) Componenţa nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile judeţene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.(6) Preşedintele comisiei de evaluare, fără a fi funcţionar public, face parte din structura de personal a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti.(7) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv preşedintele, au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă, echivalentă cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.(8) Preşedintele şi membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă.(9) Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.(10) Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.;" – Art. 86: "(1) Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.(2) Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.;" – Art. 87: "(1) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii principale: a) stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap şi perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă; b) stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii; c) abrogat; d) revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile ce le revin; g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde.(1^1) Pentru persoanele cu handicap a căror afecţiune a generat deficienţe funcţionale şi/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil şi care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice.(1^2) Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi informare a acesteia cu privire la data şi ora efectuării evaluării periodice.(2) Comisia de evaluare îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.(3) Organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.(4) Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.(5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.(6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.;" – Art. 88: „În vederea exercitării atribuţiilor ce revin comisiei de evaluare, se înfiinţează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.“ 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 73 alin. (3) lit. t) privind reglementarea prin lege organică a domeniilor pentru care Constituţia prevede adoptarea de legi organice şi art. 78 privind intrarea în vigoare a legii. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate fac parte din cap.VI - Încadrarea în grad de handicap din Legea nr. 448/2006 - act de reglementare primară - care prevede că drepturile prevăzute la art. 6 din aceasta (şi anume, dreptul la ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare, dreptul la educaţie şi formare profesională, dreptul la ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională, dreptul la asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale, dreptul la locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism, dreptul la asistenţă juridică, dreptul la facilităţi fiscale, dreptul la evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani) se acordă pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap. Potrivit art. 86 din Legea nr. 448/2006, gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. 18. Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate sunt criticate din două perspective: pe de o parte, autorul excepţiei este nemulţumit de caracterul exclusiv al atribuţiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce priveşte stabilirea încadrării în grad şi tip de handicap şi reevaluarea acestei încadrări, iar, pe de altă parte, se susţine că, stabilind competenţa ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrului sănătăţii de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, se lasă această materie la nivelul de reglementare a unui act normativ cu forţă juridică inferioară legii, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), ale art. 73 alin. (3) lit. t) şi ale art. 78. 19. Referitor la criticile privind caracterul exclusiv al atribuţiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce priveşte stabilirea încadrării în grad şi tip de handicap şi reevaluarea acestei încadrări, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 5 pct. 14, ale art. 85 alin. (10), ale art. 87 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 448/2006 prin Decizia nr. 1.060 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, sau Decizia nr. 154 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din data de 10 mai 2021, argumentele aduse în motivarea excepţiei referindu-se la imposibilitatea de a se adresa unei alte instituţii abilitate de lege, în afara Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care să aibă competenţa de a verifica conformitatea, legalitatea şi temeinicia deciziilor acestora. În legătură cu această critică, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită în realitate modificarea dispoziţiilor legale criticate, în sensul stabilirii unei alte instituţii sau autorităţi publice, care să fie învestită cu competenţa de a efectua expertize, în condiţii de deplină imparţialitate, în cauzele având ca obiect încadrarea în grad şi tip de handicap. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate referitoare la caracterul exclusiv al atribuţiilor comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce priveşte stabilirea încadrării în grad şi tip de handicap şi reevaluarea acestei încadrări este inadmisibilă. 20. De asemenea, prin Decizia nr. 737 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 11 februarie 2022, paragraful 16, Curtea a reţinut că, potrivit art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, certificatele de încadrare/respingere a încadrării în grad şi tip de handicap, emise de către comisiile de evaluare, pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care, în cadrul cercetării procesului, poate încuviinţa pentru părţi inclusiv proba cu expertiza medico-legală, realizată de un expert independent, care nu are calitatea de parte în cauză. 21. Referitor la criticile privind stabilirea competenţei ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrului sănătăţii de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, Curtea reţine că, lăsând la latitudinea unor autorităţi administrative - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul sănătăţii - stabilirea criteriilor medico-psihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, textele de lege criticate nu fac altceva decât să prevadă că, în executarea legii, se vor emite acte administrative normative, cu putere inferioară legii, respectându-se, astfel, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, principiu consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. În acest sens este Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost completat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii nr. 874/554/2016 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, se reţine că anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 a fost actualizată periodic, ultima dată prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 182/456/2022 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 28 martie 2022. 22. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 90^1 din Legea nr. 448/2006, în structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care are activitate de coordonare metodologică şi monitorizare a activităţii de evaluare şi încadrare în grad şi tip de handicap, iar, potrivit art. 90^2 alin. (1) lit. a^1) din acelaşi act normativ, această comisie superioară „elaborează, modifică şi/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi“. 23. Referitor la domeniul de reglementare primară, Curtea a stabilit, prin Decizia nr. 498 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 57, că relaţiile sociale sunt reglementate primar prin legi/ordonanţe de urgenţă/ordonanţe, în timp ce actele administrative cu caracter normativ pot organiza punerea în executare sau executarea acestora, după caz, fără ca ele însele să fie izvor primar de drept. De aceea, actele administrative cu caracter normativ, fie ele hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniştrilor, nu pot, prin conţinutul lor normativ, să excedeze domeniului organizării executării actelor de reglementare primară [art. 108 alin. (2) din Constituţie], respectiv a executării acestora sau a hotărârilor Guvernului (art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010), după caz, pentru că, printr-un atare procedeu, s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăşi a legii. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 19 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 16, Curtea a reţinut că apartenenţa ordinelor miniştrilor la categoria actelor de executare a legilor este stabilită expres de dispoziţiile cuprinse în art. 77 - Actele date în executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului (...)“. 24. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituţie, se reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit acestei norme constituţionale, prin lege organică se reglementează „celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice“. Or, Constituţia nu prevede adoptarea unei legi organice pentru reglementarea criteriilor medico-psihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap. 25. Referitor la critica raportată la art. 24 din Constituţie, Curtea reţine că textele de lege criticate nu neagă dreptul la apărare al persoanelor cu handicap în cadrul litigiilor având ca obiect contestarea certificatelor de neîncadrare sau de încadrare într-un anumit grad şi tip de handicap. Astfel, controlul legalităţii actelor normative şi individuale ale Guvernului, ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competenţa instanţelor judecătoreşti, respectiv a secţiilor de contencios administrativ constituite potrivit legii. Actele administrative normative sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituţie şi Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. 26. În final, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale ale art. 31 privind dreptul la informaţie şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii nu au incidenţă în cauză. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Florian Dorobanţu în Dosarul nr. 891/98/2019 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 85, 86, 87 şi 88 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
