Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Sorin Ion Protopopescu în Dosarul nr. 1.951/118/2019* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 518D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar un document pe care acesta îl intitulează „scrisoare deschisă“, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate formulate, la care a anexat şi o serie de înscrisuri. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 780D/2020, nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020, nr. 1.346D/2020, nr. 1.456D/2020, nr. 1.489D/2020, nr. 2.099D/2020, nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020, nr. 2.496D/2020, nr. 512D/2021, nr. 513D/2021, nr. 668D/2021, nr. 713D/2021, nr. 2.980D/2021 şi nr. 3.197D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII şi ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţie ridicată de Mihai Alexandru Rădoi şi Stana Iftimi în dosarele nr. 36.334/3/2019 şi nr. 2.423/3/2020 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ştefan Bojin, Marin C. Celea şi de Victor Augustin Bădiţă în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 şi nr. 5.185/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Daniel Marian V. Popescu în Dosarul nr. 1.053/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Viorel Gheorghe în Dosarul nr. 5.878/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, de Vasile Pop, Gheorghe Negrea şi Radu Mare în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 şi nr. 59/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Mihai-Dumitru Olar şi de Viorel Dogaru în dosarele nr. 1.299/62/2020 şi nr. 1.961/62/2020 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, de Grigore Benchea în Dosarul nr. 355/119/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Ştefan Stanciu şi de Vasile Voicu în dosarele nr. 5.722/118/2020 şi nr. 5.626/118/2020 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 780D/2020, nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020, nr. 1.346D/2020, nr. 1.456D/2020, nr. 1.489D/2020, nr. 2.099D/2020, nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020, nr. 2.496D/2020, nr. 512D/2021, nr. 513D/2021, nr. 668D/2021, nr. 713D/2021, nr. 2.980D/2021 şi nr. 3.197D/2021 la Dosarul nr. 518D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa în această materie, respectiv Decizia nr. 761 din 14 decembrie 2023, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022 şi Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, raţionamentul avut în vedere de Curtea Constituţională la pronunţarea acestor decizii păstrându-şi valabilitatea şi în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 10 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.951/118/2019*, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Sorin Ion Protopopescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii emise de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi împotriva unei hotărâri a Comisiei de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Dosarul nr. 518D/2.020). 8. Prin Încheierea din 27 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 36.334/3/2019, şi Sentinţa nr. 2.571 din 30 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.423/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Mihai Alexandru Rădoi şi Stana Iftimi în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii de pensionare (dosarele nr. 780D/2020 şi nr. 1.346D/2020). 9. Prin încheierile din 24 iunie 2020, 16 iulie 2020 şi 20 octombrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 şi nr. 5.185/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Bojin, Marin C. Celea şi de Victor Augustin Bădiţă în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii de pensionare (dosarele nr. 1.067D/2020, nr. 1.251D/2020 şi nr. 2.099D/2020). 10. Prin Sentinţa nr. 2.266 din 4 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.053/93/2020, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Daniel Marian V. Popescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare (dosarul nr. 1.456D/2020). 11. Prin Încheierea din 8 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.878/105/2019, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Viorel Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare (dosarul nr. 1.489D/2020). 12. Prin încheierile din 3 decembrie 2020 şi 17 decembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 şi nr. 59/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Vasile Pop, Gheorghe Negrea şi Radu Mare în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind recalculare unor pensii (dosarele nr. 2.347D/2020, nr. 2.495D/2020 şi nr. 2.496D/2020). 13. Prin încheierile din 22 ianuarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.299/62/2020 şi nr. 1.961/62/2020, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai-Dumitru Olar şi de Viorel Dogaru în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor la deciziile de pensionare (dosarele nr. 512D/2021 şi nr. 513D/2021). 14. Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 653/63/2020, Curtea de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mărgărit Dimian într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei decizii de pensionare (Dosarul nr. 668D/2021). 15. Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 355/119/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Grigore Benchea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei decizii de pensionare (Dosarul nr. 713D/2021). 16. Prin încheierile din 21 septembrie şi 22 septembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 5.722/118/2020 şi nr. 5.626/118/2020, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 şi ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Stanciu şi de Vasile Voicu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii referitoare la recalcularea unei pensii (dosarele nr. 2.980D/2021 şi nr. 3.197D/2021). 17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017 fără a se solicita şi a avea avizul Consiliului Legislativ, aşa cum prevăd dispoziţiile imperative ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, art. 29 pct. III lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ şi art. 79 din Constituţie. Din consultarea fişei legislative a actului normativ (L209/2017), această situaţie de fapt este demonstrată prin Avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644 din 7 august 2017, din cuprinsul căruia rezultă că, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 din data de 4 august 2017, prin Adresa nr. 183 din 7 august 2017, Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de ordonanţă a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul a şi adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Această situaţie de fapt rezultă şi din Adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114 din 7 august 2017 transmisă Senatului, prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 355 din 7 august 2017). Aşadar, solicitarea avizului Consiliului Legislativ s-a realizat în mod formal, întrucât această solicitare a fost înregistrată la Consiliul Legislativ la 3 zile de la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Se afirmă că această situaţie de fapt este similară cu cea reţinută în deciziile nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, şi nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52 şi 53, prin care Curtea Constituţională a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, este obligatoriu ca înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ să se realizeze înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă. Se mai arată că, examinând titlul actului normativ adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului prin Adresa cu nr. E 114 din 4 august 2017 şi titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, rezultă o diferenţă din punctul de vedere al tehnicii legislative în sensul că actul normativ adoptat de Guvern în data de 4 august 2017 şi transmis Parlamentului spre dezbatere (în lipsa avizului Consiliului Legislativ) se intitula „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial al României în data de 7 august 2017 (după solicitarea avizului Consiliului Legislativ în data de 7 august 2017) se intitula „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu“. Or, potrivit legii, în situaţia în care Guvernul şi-a însuşit toate observaţiile Consiliului Legislativ, acestea trebuiau să fie luate în considerare înainte de adoptarea actului normativ în discuţie şi nu ulterior adoptării lui. Ca atare, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 79 alin. (1) raportate la art. 1 alin. (3) şi (5). 18. Se susţin, în esenţă, lipsa situaţiei extraordinare şi a urgenţei reglementării şi afectarea nejustificată a drepturilor constituţionale, competenţa de a plafona pensia militară revenind Parlamentului, şi nu Guvernului. În acest sens se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 784 din 29 noiembrie 2018 şi nr. 43 din 22 ianuarie 2019. 19. Se consideră, în esenţă, că prin reglementarea art. 3 lit. m), art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat s-a ajuns la neaplicarea prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum şi la nevalorificarea integrală a pensiei suplimentare prevăzute de art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015. Se afirmă că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, această majorare - acordarea sporului aferent semnului onorific - a fost extinsă prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi pentru soldaţi şi gradaţi, rezultând astfel, fără echivoc, că, începând cu data de 30 iunie 2018, intenţia legiuitorului a fost de a adăuga şi de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, nu de a o plafona. Astfel, în momentul de faţă, un soldat sau un gradat profesionist care ar îndeplini condiţiile de pensionare ar beneficia de majorarea cuantumului pensiei nete cu sporul aferent semnului onorific. Prin urmare, se încalcă principiul egalităţii şi nediscriminării. 20. Se mai susţine, în esenţă, că plafonarea pensiei a condus la o scădere a pensiei nete, astfel încât această plafonare nu respectă exigenţele unei scăderi rezonabile şi proporţionale, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, principala consecinţă fiind aceea că a creat o discrepanţă foarte mare între persoane aflate în situaţii identice care au primit pensia militară de stat anterior în condiţiile Legii nr. 223/2015. Or, această plafonare este discriminatorie şi în raport cu celelalte categorii sociale care nu „beneficiază“ de această plafonare şi primesc pensia netă fără o scădere consistentă (35%) şi „artificială“. Art. 16 din Constituţie stabileşte că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“. Or, prevederile legale criticate sunt expresia unei discriminări vădite între persoanele aflate în aceeaşi situaţie de fapt, dar cu drepturi diferite în funcţie de momentul la care au ieşit la pensie, înainte sau după intrarea în vigoare a art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Totodată, situaţia creată de dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul fundamental la egalitate în drepturi prevăzut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte. 21. Prin urmare, având în vedere cele menţionate, criteriul introdus prin dispoziţiile criticate încalcă dreptul la pensie, întrucât determină scăderea cuantumului acesteia. 22. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 518D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţei de contencios european a drepturilor omului, prin care s-a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic. 23. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 780D/2020, apreciază că nu există o discriminare între contestator şi ceilalţi beneficiari ai Legii nr. 223/2015, întrucât nu s-a dovedit că unui alt fost militar i se acordă o pensie calculată potrivit art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, iar ulterior i se aplică şi cuantumul sporului pentru semnul onorific, ci, dimpotrivă, calculul pensiei se face într-o modalitate identică pentru toţi beneficiarii unei pensii militare. De asemenea, dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că prin instituirea plafonului maximal al pensiei militare nu se încalcă însăşi substanţa dreptului la pensie. Cât priveşte invocarea unor neconcordanţe dintre dispoziţiile criticate cu alte acte normative, acestea nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În Dosarul nr. 1.346D/2020, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanţa nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 24. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.067D/2020 şi nr. 1.251D/2020, apreciază că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu încalcă prevederile constituţionale invocate. În Dosarul nr. 2.099D/2020, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât avizul Consiliului Legislativ trebuia solicitat înainte de adoptarea actului normativ criticat. 25. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 26. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 27. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, normele legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, iar, pe de altă parte, condiţiile, criteriile de acordare, modul de calcul şi cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, făcând parte din politica statului în domeniul asigurărilor sociale. 28. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. 29. Curtea de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază, în esenţă, că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece, deşi avizul Consiliului Legislativ a fost obţinut ulterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul şi-a însuşit toate observaţiile care apar în forma publicată în Monitorul Oficial al României. 30. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă apreciază că înscrisurile depuse la dosar nu sunt suficiente pentru a se putea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără solicitarea avizului Consiliului Legislativ. Astfel, deşi avizul Consiliului Legislativ poartă o dată ulterioară celei a adoptării actului normativ, conţinutul avizului este încorporat în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 31. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 32. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 518D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 1.067D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât completarea sau modificarea dispoziţiilor legale ţine de competenta exclusivă a legiuitorului, iar interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecătoreşti. În Dosarul nr. 2.099D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, referitoare la adoptarea ordonanţei criticate fără solicitarea anterioară adoptării actului normativ vizat a avizului Consiliului Legislativ, şi neîntemeiată, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă. 33. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 2.099D/2020, apreciază că, având în vedere că solicitarea avizării actelor normative este o chestiune care ţine de constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ vizat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 este neconstituţională, în ansamblul său, fiind adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) şi a art. 79 alin. (1) din Constituţie. 34. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, înscrisurile depuse, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 35. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 36. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivelor actelor de sesizare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispoziţiile art. VII, precum şi dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 şi cele ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea observă că, în Dosarul nr. 3.197D/2021, deşi este sesizată cu dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, din notele scrise ale autorului excepţiei reiese că acesta critică ordonanţa de urgenţă menţionată în ansamblul său. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 şi ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special. Dispoziţiile criticate în mod punctual prevăd: - Art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»;" – Art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Prevederile art. VII pct. 3 şi ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.“ 37. Curtea observă că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia pot fi supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 38. Autorii excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 102 alin. (1) şi (2) privind rolul şi structura Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale 39. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate invocate şi în prezenta cauză, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 723 din 12 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024. 40. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) şi (2), art. 115 alin. (1) şi (4) din Constituţie, critică privind competenţa Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, paragrafele 106-111, şi Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-59, Curtea a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituţional român, regula este că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relaţiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislaţia secundară. Cu toate acestea, Constituţia instituie prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) competenţa Guvernului de a emite ordonanţe, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenţei de legiferare, Curtea a reţinut că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia consacră în art. 115 delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare, şi numai sub control parlamentar. Ca atare, Curtea a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. Curtea a reţinut că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. Totodată, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 41. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, paragrafele 112 şi 113, Curtea a analizat dacă în discuţie sunt drepturi şi libertăţi fundamentale şi dacă a avut loc o afectare a acestora, raportând concluzia desprinsă la textul de referinţă menţionat. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragrafele 61-66, a răspuns unor critici de neconstituţionalitate ale art. VII pct. 3 din ordonanţa de urgenţă care sunt formulate şi în prezenta cauză. Astfel, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. Având în vedere cele menţionate, critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată. 42. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, paragrafele 118-130, având în vedere fişa legislativă, Curtea a reţinut că dezbaterea şi adoptarea unui proiect de act normativ numai cu avizul Consiliului Legislativ, precum şi competenţa constituţională a acestei autorităţi publice de a emite un aviz sunt aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituţională expresă [art. 79 alin. (1)]. 43. Curtea a constatat că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. În cadrul controlului concret de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituţie sub aspectul modului de desfăşurare a activităţii de avizare în cadrul procesului legislativ. 44. Din analiza efectuată Curtea a observat că actul normativ criticat nu contravine drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că nu poate fi realizat controlul de constituţionalitate din perspectiva exclusivă a standardului de referinţă exprimat de prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie. 45. Totodată, cu privire la presupusa încălcare a art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, invocarea acestor dispoziţii constituţionale nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate (Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, paragraful 65). 46. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză. 47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sorin Ion Protopopescu în Dosarul nr. 1.951/118/2019* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Mihai Alexandru Rădoi şi Stana Iftimi în dosarele nr. 36.334/3/2019 şi nr. 2.423/3/2020 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ştefan Bojin, Marin C. Celea şi de Victor Augustin Bădiţă în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 1.042/63/2020 şi nr. 5.185/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Daniel Marian V. Popescu în Dosarul nr. 1.053/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Viorel Gheorghe în Dosarul nr. 5.878/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, de Vasile Pop, Gheorghe Negrea şi Radu Mare în dosarele nr. 1.175/83/2020, nr. 60/83/2020 şi nr. 59/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Mihai-Dumitru Olar şi de Viorel Dogaru în dosarele nr. 1.299/62/2020 şi nr. 1.961/62/2020 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, de Grigore Benchea în Dosarul nr. 355/119/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Ştefan Stanciu şi de Vasile Voicu în dosarele nr. 5.722/118/2020 şi nr. 5.626/118/2020 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 şi ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
