Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, excepţie ridicată de Ion Gheorghe, Ion Vasile, Georgeta Gheorghe, Ion Ou şi Ion Dorinel Cheran în Dosarul nr. 173/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.870D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorii excepţiei au depus note scrise prin care susţin admiterea criticilor de neconstituţionalitate şi solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că legiuitorul delegat a motivat urgenţa adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 atât în nota de fundamentare, cât şi în preambulul actului normativ. De asemenea, cu privire la art. 44 din Constituţie, invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia nici Constituţia, nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze cetăţenii, acesta fiind stabilit în legislaţia naţională, iar pensia are accepţiunea de „bun“ numai în măsura în care devine exigibilă. Or, în cauza de faţă, prevederile art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, care stabileau valoarea punctului de pensie, aveau în vedere data de 1 septembrie 2020. Până la această dată, legiuitorul delegat a intervenit, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 18 august 2020. Aşadar, prevederile art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 nu deveniseră aplicabile. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 173/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare. Excepţia a fost ridicată de Ion Gheorghe, Ion Vasile, Georgeta Gheorghe, Ion Ou şi Ion Dorinel Cheran într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind obligarea unor case de pensii să întocmească şi să comunice un cupon de pensie pentru luna septembrie 2020 în raport cu o valoare a punctului de pensie de 1.775 lei, conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că stabilirea, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, a unei valori a punctului de pensie inferioară celei stabilite prin lege de către Parlament este neconstituţională. Astfel, autorii arată că prevederile legale criticate modifică art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, în sensul că, începând cu data de 1 septembrie 2020, stabilesc o valoare a punctului de pensie de 1.442 lei, în loc de 1.775 lei, cât se fixase prin textul normativ iniţial. Astfel, se susţine încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a rolului fundamental al Parlamentului, deoarece Guvernul este într-o poziţie opusă cu Parlamentul, care înfăptuieşte funcţia legislativă. Guvernul are rolul de a executa legile, şi nu de a obstrucţiona aplicarea acestora, iar dispoziţiile legale criticate reprezintă un refuz de a aplica un text dintr-o lege votată în Parlament şi promulgată de Preşedintele României. 7. De asemenea, se susţine că se încalcă prevederile referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, sens în care se face referire la art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind nivelul de trai şi la art. 23 lit. a) din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, care reglementează dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială. Se mai arată că valoarea punctului de pensie de 1.775 lei a fost stabilită prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, iar pensia aferentă acestei valori a devenit bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a intrat în proprietatea autorilor excepţiei, încă de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind prorogată numai data plăţii acestor drepturi. Ca urmare, prin textul considerat neconstituţional s-a afectat dreptul la pensie în raport cu o valoare a punctului de pensie de 1.775 lei, nemaiputând să fie atins un nivel de trai decent, aşa cum a considerat legiuitorul primar. 8. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (1), art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (6), în condiţiile în care prin Constituţie este recunoscut dreptul Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, care au următorul cuprins: „La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei;" 13. Prevederile art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: "(2) Valorile punctului de pensie sunt următoarele: a) la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei; b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei; b1) la data de 1 ianuarie 2022 - 1.586 lei; c) începând cu anul 2023, valoarea prevăzută la lit. b^1) se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat." 14. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 115 alin. (6) privind limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, din perspectiva succesiunii în timp a actelor normative, Curtea reţine că Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, prin art. 86 alin. (1) lit. b), a stabilit iniţial că, la data de 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1.775 lei. Potrivit art. 182 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 127/2019, prevederile art. 86 alin. (1) lit. b) au intrat în vigoare la 1 septembrie 2020. Anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, pentru aceeaşi dată de referinţă s-a stabilit o altă valoare a punctului de pensie, şi anume 1.442 lei. 16. În acest context, Curtea subliniază faptul că este apanajul legiuitorului să intervină asupra actelor normative prin reglementarea unor situaţii care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, astfel încât măsurile adoptate, în speţă, stabilirea valorii punctului de pensie, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului consolidat. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum şi opţiunea legiuitorului delegat ca, în funcţie de aceste resurse, să modifice această valoare. 17. De asemenea, sub aspectul competenţei de legiferare, relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare şi numai sub control parlamentar (a se vedea în acest sens Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, paragraful 23). 18. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, Guvernul a acţionat în temeiul delegării legislative, consacrată constituţional prin art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală, actul normativ menţionat fiind supus aprobării Parlamentului, ce are competenţa de a-l aproba sau respinge prin lege, potrivit art. 115 alin. (7) şi (8) din Constituţie. Ţinând seama de acest aspect, precum şi de rolul Guvernului de a asigura funcţionarea echilibrată a sistemului economic şi social, se va ţine seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu scopul de a concilia politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum şi cu privire la urgenţa în reglementarea acestei situaţii, astfel cum rezultă din preambulul acestui act normativ şi din nota sa de fundamentare. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 sunt conforme cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, fără a putea fi reţinută o încălcare a dispoziţiilor privind separaţia şi echilibrul puterilor şi rolul Parlamentului, consacrate de art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie. 19. Cât priveşte critica de constituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) cu referire la art. 44 şi 47 din Constituţie, precum şi la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat prin prisma art. 20 din Constituţie, Curtea reţine că, în esenţă, aceasta are în vedere faptul că, drept efect al dispoziţiilor legale criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, ci într-un cuantum mai mic. Potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, paragraful 26). 20. De asemenea, prin Decizia nr. 555 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 3 decembrie 2019, paragraful 21, Curtea Constituţională, raportat şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a reţinut că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii împotriva României, paragraful 41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cele mai în măsură de a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice. 21. Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creştere mai mică decât cea reglementată prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 172/2019, Curtea constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 se încadrează în limitele constituţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie şi garantarea dreptului de proprietate privată. 22. Curtea mai observă că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 şi 31 mai 2011, pronunţate în cauzele Muñoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum. 23. Curtea Constituţională a mai reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 442 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009). 24. De asemenea, în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010), Curtea Constituţională a reţinut că, deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. 25. Aşa fiind, atât timp cât dispoziţiile de lege criticate nu au ca rezultat însăşi reducerea cuantumului pensiei, Curtea reţine că acestea nu pot fi considerate ca fiind de natură să afecteze dreptul de proprietate privată sau dreptul la pensie şi, în consecinţă, constată că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt încălcate. 26. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea precizează că prin această decizie a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, Curtea constatând că art. I pct. 8 din legea criticată, care abroga art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, încalcă art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 47 alin. (2) din Constituţie. Prin considerentele acestei decizii, Curtea a reţinut că în situaţia dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securităţii juridice în materie de pensii. Întrucât prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021, precitată, Curtea a răspuns unor critici diferite, considerentele reţinute nu pot fi aplicate mutatis mutandis în prezenta cauză. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Gheorghe, Ion Vasile, Georgeta Gheorghe, Ion Ou şi Ion Dorinel Cheran în Dosarul nr. 173/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ---
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
