Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Genel International - S.R.L. din comuna Rebra în Dosarul nr. 2.315/1/2019/a3.1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 940D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată. La primul termen de judecată din data de 14 martie 2024, constatându-se lipsa de procedură cu autoarea excepţiei, s-a acordat un nou termen pentru data de 9 aprilie 2024. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitate, astfel încât nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (4). CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.315/1/2019/a3.1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Societatea Genel International - S.R.L. din comuna Rebra într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât cererea de reexaminare reglementată de acestea intră în sfera jurisdicţiilor speciale administrative, iar art. 21 alin. (4) din Constituţie prevede că acestea sunt facultative şi gratuite. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 9 lit. f): „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: […] f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei;“. 13. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la care fac referire prevederile legale criticate, se regăsesc, în prezent, la art. 200 alin. (5), ca urmare a republicării Codului de procedură civilă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (4) privind caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă, se finalizează fie prin conformarea la cerinţele stabilite conform legii de instanţă şi fixarea primului termen de judecată, cu citarea pârâtului, fie, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite, prin anularea cererii, printr-o încheiere dată în cameră de consiliu. În această din urmă situaţie, reclamantul are la îndemână posibilitatea de a solicita reexaminarea încheierii de anulare, cerere care, potrivit textelor legale criticate, se taxează cu 20 lei. 16. În prezenta cauză nu poate fi reţinută incidenţa prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (4) referitoare la jurisdicţiile speciale administrative care sunt facultative şi gratuite, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii, acestea reprezintă o activitate jurisdicţională realizată de un organ de jurisdicţie ce funcţionează în cadrul unei instituţii a administraţiei publice sau al unor autorităţi administrative autonome, care se realizează conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instanţelor de judecată, desfăşurată însă paralel şi separat de aceasta (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 220 din 6 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004). 17. Or, potrivit art. 200 din Codul de procedură civilă, atât verificarea cererii de chemare în judecată - dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, cât şi soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare a acesteia se judecă de către un complet de judecată, procedura regularizării cererii introductive fiind obligatorie, instanţa de judecată manifestându-şi rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiţie al titularului cererii prin înştiinţarea acestuia cu privire la lipsurile cererii introductive, precum şi cu privire la legalitatea măsurii anulării cererii. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că procedura regularizării cererii introductive are drept scop fixarea corectă a cadrului procesual în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând, astfel, desfăşurarea judecăţii într-un termen optim şi previzibil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 16 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, paragraful 19). 18. Cu privire la caracterul obligatoriu al procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Lefter împotriva României, paragraful 18, că este vorba despre o etapă obligatorie, care urmăreşte să impună reclamanţilor o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare o astfel de procedură este prevăzută de lege şi urmăreşte o bună administrare a justiţiei. 19. Aşadar, soluţionarea cererii de reexaminare care priveşte încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată - etapă finală a procedurii de regularizare - se judecă într-o procedură obligatorie de către instanţa judecătorească, şi nu de un organism jurisdicţional cu o activitate paralelă şi separată de a acesteia. 20. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 491 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 25 noiembrie 2014, paragraful 18). 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Genel International - S.R.L. din comuna Rebra în Dosarul nr. 2.315/1/2019/a3.1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
