Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ştefan D. Gheorghe în Dosarul nr. 38.743/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.688D/2021. 2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată, în esenţă, că este beneficiar al unei pensii militare, iar cuantumul acesteia este mai mic decât cel al pensiei calculate potrivit principiului contributivităţii. Susţine că prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 şi cele asociate acestora, în special cele ale art. 28 din lege, privind baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, sunt neconstituţionale. Deşi au mai fost declarate ca fiind constituţionale, arată că, în cazul său, sunt câteva aspecte diferite referitoare la calculul pensiei şi constituirea bazei de calcul. Astfel, susţine că baza de calcul a fost constituită din salarii care erau în medie de peste 6.000 de lei, însă aşa-zisa actualizare la care se referă art. 28 din lege a fost transformată într-un artificiu pentru scăderea bazei de calcul, care s-a făcut în mod secret. Explicaţiile ulterioare, cerute în scris de la instanţele civile, au fost că salariul de 6.000 de lei, pentru a fi luat în calcul ca bază de calcul, a fost separat în 40 de elemente salariale, două erau gradul şi funcţia (în cazul său, gradul de căpitan şi funcţia de general, cu două majorări), iar la aceste două funcţii s-au adăugat sporuri, care nu existau în momentul ieşirii sale la pensie. Autorul face referire la demersurile sale întreprinse pentru soluţionarea unei cauze penale privind fapta prevăzută de art. 91 din Legea nr. 223/2015. Autorul îşi exprimă nemulţumirea faţă de cuantumul scăzut al pensiei militare, care face dificilă asigurarea existenţei în vremurile actuale, şi solicită Curţii Constituţionale ca, în urma unei atente analize, să pronunţe o soluţie astfel încât să poată obţine o revizuire în cauză. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019. 5. Având cuvântul în replică, autorul invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 153 din 6 mai 2020 şi arată că baza de calcul constituită exclusiv din veniturile salariale brute şi raportate strict la nivelul ierarhic al unităţii de la care se pensionează şi orice diferenţiere între membrii aceluiaşi corp de magistraţi ori de militari, fără o justificare rezonabilă şi obiectivă, este discriminatorie raportată la art. 16 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 38.743/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ştefan D. Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe judecătoreşti prin care s-a admis în parte cererea sa şi s-a dispus anularea unei hotărâri emise de Comisia de Contestaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi respingerea ca neîntemeiată a cererii privind anularea unei decizii privind actualizarea pensiei. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, neconstituţionalitatea art. 111 şi a celorlalte prevederi asociate acestuia din Legea nr. 223/2015, prin raportare la art. 16 din Constituţie, invocându-se lipsa sistematizării şi coerenţei întregii Legi nr. 223/2015, ceea ce face ca aplicarea acesteia să fie de natură să încalce securitatea legislativă, să slăbească calitatea legislaţiei şi încrederea cetăţeanului în statul de drept. De asemenea, autorul excepţiei susţine că lipsa unor prevederi clare, aplicabile în toate situaţiile deduse judecăţii şi care să permită legătura procedurală cu şi în interesul soluţionării cauzei, lipseşte de legitimitate constituţională art. 111 din Legea nr. 223/2015, precum şi multe alte prevederi asociate acestuia. Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 153 din 6 mai 2020 asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale. 8. Autorul excepţiei mai susţine că art. 111 din Legea nr. 223/2015 obligă casa de pensii ca, în foarte multe cazuri, să lase în plată pensia pe contributivitate, după recalculare, fiind mai avantajoasă, pe care o îngheaţă pe viaţă, făcând ca toate celelalte majorări următoare să se aplice la pensia militară recalculată. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale reţine că dispoziţiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi priveşte pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, instanţa judecătorească face referire la dispoziţiile art. 109 şi ale art. 110 din Legea nr. 223/2015. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 290 din 1 iulie 2004. Reţine că apelantul, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, face parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015. Aceste dispoziţii legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecinţe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, câtă vreme categoriei din care face parte şi autorul excepţiei îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul cuprins: „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 instituie o regulă de protecţie în privinţa beneficiarilor pensiilor militare de stat ale căror pensii se recalculează, stabilind că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului. Prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 119, Curtea a reţinut că legiuitorul a dorit să reglementeze inevitabilele diferenţe dintre cuantumul pensiei în plată şi cel ulterior recalculării. În mod evident, legiuitorul a fost motivat de dorinţa de a-i proteja, din raţiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează şi, desigur, de a evita adoptarea unei soluţii neconstituţionale. 16. Din analiza criticilor formulate în prezenta cauză, Curtea observă însă că acestea au un caracter generic, autorul excepţiei formulând o serie de susţineri care evidenţiază nemulţumirea faţă de opţiunea legiuitorului în privinţa reglementării pensiilor militare de stat, respectiv reglementarea acestora în mod diferit faţă de pensiile altor categorii profesionale (spre exemplu, magistraţi). 17. Sub acest aspect, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului legal criticat. Curtea a reţinut că excepţia este inadmisibilă în situaţia în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei legăturii rezonabile cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate „motivate“ într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. 18. De asemenea, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepţie este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia „se mărgineşte numai la a invoca în susţinerea acesteia o prevedere constituţională, precum şi o afirmaţie cu caracter absolut generic“ (a se vedea Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010). 19. Raportat la aceste considerente, Curtea reţine că, în cauza de faţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi indică dispoziţiile art. 16 din Constituţie, nu arată în ce constă pretinsa contrarietate între conţinutul normativ al prevederilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 şi norma constituţională invocată. De asemenea, Curtea reţine că susţinerile formulate nu se circumscriu ipotezei normative cuprinse în art. 111 din Legea nr. 223/2015. În aceste condiţii, invocarea încălcării art. 16 din Constituţie şi nemulţumirile autorului excepţiei de neconstituţionalitate în materia pensiilor militare de stat exprimate prin trimiteri la „prevederi asociate“ din cuprinsul Legii nr. 223/2015 şi prin referiri la texte de lege cu privire la care Curtea Constituţională nu a fost sesizată prin încheierea de sesizare nu se pot converti într-o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). 20. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 21. De asemenea, aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ştefan D. Gheorghe în Dosarul nr. 38.743/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
