Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria-Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Vasile Secară în Dosarul nr. 11.266/279/2017 al Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.273D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că excepţia a fost ridicată într-o speţă în care judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei ordonanţe de renunţare la urmărirea penală, astfel că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 304 din 16 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 11.266/279/2017, Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marius Vasile Secară într-o cauză având ca obiect soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară a cererii de confirmare a unei ordonanţe a procurorului de renunţare la urmărirea penală. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. În acest sens, arată că, potrivit prevederilor art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală, judecătorul care verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală are la dispoziţie două variante de respingere a cererii de confirmare şi de desfiinţare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală: una prin care trimite cauza la procuror pentru începerea sau completarea urmăririi penale ori, după caz, pentru punerea în mişcare a acţiunii penale şi completarea urmăririi penale, iar cealaltă, prin care clasează cauza. Subliniază că „în cazul în care există o carenţă a urmăririi penale însăşi sau a cererii de confirmare a urmăririi penale ce nu poate fi remediată prin eventuale acte ulterioare ale procurorului, de exemplu, ordonanţa nu îndeplineşte criteriile legale, urmărirea penală în integralitatea sa ori doar anumite acte de urmărire sau însăşi ordonanţa de renunţare nu au fost efectuate de către organe competente (ceea ce reprezintă un motiv de nulitate absolută în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017), cererea de confirmare a renunţării la urmărirea penală a fost formulată de către un organ necompetent etc., atunci judecătorul de cameră preliminară trebuie, în mod obligatoriu, să pronunţe o soluţie de respingere a cererii, în conformitate cu art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, iar, în atare situaţie, cauza va fi retrimisă organelor de urmărire penală“. Subliniază că, în temeiul textului de lege criticat, o nouă soluţie de renunţare la urmărirea penală nu mai poate fi dispusă, chiar dacă, după refacerea actelor de urmărire penală, ar fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 318 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală. Într-o astfel de situaţie, cu toate că fapta cercetată penal prezintă o gravitate extrem de redusă - suspectul/inculpatul are, atât anterior, cât şi ulterior faptei, un comportament exemplar, fapta nu are niciun fel de ecou public, atingerea adusă valorilor sociale este minimă, urmările faptei sunt inexistente sau minime, cheltuielile care ar fi ocazionate de desfăşurarea procesului penal sunt total disproporţionate în raport cu gravitatea faptei -, procurorul este obligat să efectueze urmărirea penală şi să dispună trimiterea în judecată a inculpatului. Or, în situaţia opusă - în care atât urmărirea penală, cât şi soluţia procurorului, respectiv cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală sunt în deplină concordanţă cu legea -, autorul faptei are toate şansele ca cererea de confirmare a renunţării să fie admisă de către judecătorul de cameră preliminară. Aceasta înseamnă că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală creează discriminare între autorii unor fapte similare aflaţi - din cauze total neimputabile lor - în situaţiile descrise anterior. O asemenea inegalitate de tratament reprezintă o încălcare flagrantă a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. 6. Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia penală apreciază că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, pentru considerentele expuse de autorul excepţiei. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, introduse prin prevederile art. II pct. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(16) [...] În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală prevăd imposibilitatea dispunerii unei noi soluţii de renunţare la urmărirea penală în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluţii. 13. Cu privire la cadrul procesual în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei soluţii de renunţare la urmărirea penală. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. Întrucât, în speţă, judecătorul de cameră preliminară nu a fost sesizat pentru a doua oară cu o cerere de confirmare a unei ordonanţe de renunţare la urmărirea penală, Curtea constată că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (Decizia Curţii Constituţionale nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 şi 40). 14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Vasile Secară în Dosarul nr. 11.266/279/2017 al Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2022. PREŞEDINTE prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
