Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Angela Bianca Ispas în Dosarul nr. 2.647/1/2019/a1 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.239D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, se susţine că modificarea procedurii privind atacarea hotărârilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, realizată prin Legea nr. 234/2018, reprezintă voinţa legiuitorului, iar dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. Totodată, se arată că există posibilitatea de a se solicita suspendarea facultativă a executării hotărârii criticate emise de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text de lege cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea mai multor texte de lege şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţiile constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.647/1/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Angela Bianca Ispas într-o cauză având ca obiect anularea hotărârii din 2019 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (denumit în continuare CSM) prin care s-a respins contestaţia formulată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei hotărâri a Comisiei de organizare a concursului de promovare pe loc a procurorilor în funcţie de execuţie în perioada septembrie-noiembrie 2019. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 133 alin. (1) din Constituţie, prin faptul că doar împotriva hotărârilor plenului poate fi exercitată calea de atac specială a contestaţiei la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care suspendă de drept executarea hotărârii CSM privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor. 6. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Constituţie, se susţine că suspendarea de drept a executării hotărârilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor - excepţie de la regula în materia suspendării executării actelor administrative - îşi are originea în statutul acestora, în rolul acestora şi în necesitatea asigurării independenţei justiţiei, ca valoare fundamentală într-un stat de drept. 7. Se arată că în anul 2004, când au fost adoptate „legile justiţiei“ (Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 317/2004) în vederea integrării în Uniunea Europeană, puterea de decizie cu privire la cele mai importante aspecte din cariera judecătorilor şi procurorilor, precum şi la drepturile care au legătură cu acestea, a fost dată direct plenului CSM. În ceea ce priveşte restul aspectelor referitoare la cariera şi drepturile magistraţilor, atribuţiile au fost date în competenţa secţiilor, dar cu un control din partea plenului, la cererea judecătorului sau procurorului (mai puţin în materie disciplinară), pe calea contestaţiei. Ulterior republicării din 2005 a Legii nr. 317/2004 s-au prevăzut o cale de atac împotriva hotărârilor plenului CSM în materia carierei şi drepturilor judecătorilor şi procurorilor, precum şi faptul că aceasta suspendă executarea. 8. Prin Legea nr. 234/2018, marea majoritate a atribuţiilor plenului CSM în materia carierei şi drepturilor magistraţilor au fost trecute la secţii, iar dispoziţia cuprinsă în art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, care prevedea contestarea hotărârilor secţiilor la plen, a fost abrogată. 9. Prin urmare, timp de mai bine de 14 ani s-a considerat necesar ca orice decizie finală a CSM în materia carierei şi drepturilor judecătorilor şi procurorilor să poată fi dată de plenul CSM, ca autoritate de rang constituţional cu rol de garant al independenţei justiţiei, şi timp de mai bine de 13 ani s-a considerat necesar ca orice executare a unei hotărâri a plenului CSM să fie suspendată de drept prin exercitarea căii de atac în justiţie, judecătorul sau procurorul vizat fiind protejat de orice ingerinţă a autorităţii care are rolul de a garanta independenţa justiţiei. 10. După intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018, dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004, constituţionale până la un moment dat, au fost lăsate nemodificate. Având în vedere că majoritatea chestiunilor privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor au fost trecute în competenţa secţiilor, iar calea de atac la plen nu mai este o contestaţie, ci o plângere prealabilă, prin care se solicită revocarea actului administrativ, judecătorul sau procurorul vizat trebuie să urmeze procedura obişnuită în contencios administrativ, inclusiv în ceea ce priveşte suspendarea executării acestuia - procedură greoaie, adecvată doar în cazul prejudiciilor materiale, lentă şi cu un rezultat incert. 11. Întrucât dispoziţiile privitoare la suspendarea de drept a executării prin exercitarea căii de atac în faţa instanţei judecătoreşti nu se mai aplică, nu mai este garantat faptul că, hotărând în „cerc restrâns“ referitor la aspecte cu privire la care până de curând decizia finală o dădea plenul CSM, secţiile CSM nu vor afecta independenţa justiţiei. Hotărând asupra promovării judecătorilor şi procurorilor, în diverse etape ale acestei proceduri, secţiile CSM efectuează o selecţie a acestora şi este esenţial ca prin această selecţie să nu fie afectată în niciun mod independenţa justiţiei. 12. Împiedicarea nelegală a unui judecător sau procuror - ori chiar a unor categorii de judecători şi procurori - să participe la un concurs de promovare la care ar avea dreptul ori o decizie nelegală în materia promovării acestora, precum şi respingerea nelegală a candidaturii pentru o funcţie de conducere ori invalidarea nelegală a rezultatului unui candidat pentru o astfel de funcţie sunt de natură să afecteze independenţa justiţiei, astfel încât este justificată suspendarea de drept a hotărârilor date în aceste materii. Având în vedere că data concursurilor este fixă, iar procedura cererii de suspendare a actului administrativ este una care presupune trecerea unui termen până la pronunţarea instanţei, este posibil ca până la acest termen concursul să se termine fără ca judecătorul sau procurorul să poată participa. 13. Prin urmare, dispoziţiile criticate nu numai că nu contribuie la realizarea rolului constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei, ci permit ca însuşi CSM - atunci când acţionează într-o formulă incompletă, prin secţiile sale - să afecteze independenţa justiţiei. 14. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, se susţine că, prin păstrarea cuvântului „plenului“ în cuprinsul alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 317/2004, alineat la care fac trimitere toate celelalte alineate criticate ale art. 29 din Legea nr. 317/2004, şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018 se produce o discriminare a majorităţii judecătorilor şi procurorilor faţă de câţiva judecători şi procurori privilegiaţi, care nu exercită propriu-zis activitatea de judecător sau procuror, ci nişte funcţii administrative. 15. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, pentru suspendarea executării majorităţii hotărârilor CSM în materia carierei şi drepturilor judecătorilor şi procurorilor, magistraţii de rând trebuie să urmeze calea greoaie şi incertă a contenciosului administrativ. Spre deosebire de magistraţii de rând, candidatul la funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare ori inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare care contestă hotărârea de numire, respectiv de revocare în această funcţie beneficiază de calea de atac suspensivă de executare prevăzută la art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004, deoarece prin Legea nr. 234/2018 s-a modificat art. 35 lit. b) din Legea nr. 317/2004, acest tip de hotărâri fiind incluse în categoria celor referitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor. Un caz aparte este cel al preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, cărora, prin aceeaşi Lege nr. 234/2018, li s-a creat o cale de atac identică cu cea prevăzută de art. 29 alin. (5), (7)-(9) din Legea nr. 317/2024. Astfel, art. 55 alin. (11) din Legea nr. 317/2004 prevede următoarele: hotărârea de revocare a acestora poate fi atacată cu contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători; introducerea contestaţiei suspendă de drept executarea hotărârii; hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă. 16. Prin urmare, dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 sunt discriminatorii, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, şi astfel contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 17. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. Astfel, prin Legea nr. 234/2018, s-a stabilit, pe de o parte, caracterul de acte administrative al hotărârilor pronunţate de secţiile CSM în ceea ce priveşte cauzele privind cererile şi drepturile magistraţilor, iar, pe de altă parte, competenţa instanţei de contencios administrativ, potrivit art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva acestor gen de hotărâri. Această modificare reprezintă voinţa legiuitorului, iar împrejurarea că doar hotărârile pronunţate de plenul CSM beneficiază de procedura de contestare derogatorie prevăzută la art. 29 din Legea nr. 317/2004 şi, implicit, de suspendare de drept a executării hotărârii contestate, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 133 alin. (1). 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, modificată şi completată prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având următorul conţinut: "(5) Hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată. […](7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători.(8) Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia." 22. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 317/2004 a fost abrogată integral prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022. Chiar dacă textul criticat nu mai este în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 23. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior a Magistraturii de garant al independenţei justiţiei. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra unor critici similare de neconstituţionalitate, invocate de aceeaşi autoare din prezenta cauză, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 515 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1114 din 12 decembrie 2023. 25. În prezenta cauză, în mod similar cu criticile aduse în cauza soluţionată prin Decizia nr. 515 din 5 octombrie 2023, autoarea excepţiei reclamă, în calitate de procuror candidat la concursul de promovare pe loc în funcţie de execuţie, că, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018, hotărârile privind cariera procurorilor, mai exact privind promovarea acestora, nu mai aparţin plenului CSM, ci Secţiei pentru procurori a CSM, iar din acest motiv contestaţia formulată de procurorul candidat nu mai beneficiază de efectul suspensiv de executare de drept, conferit expres de art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, întrucât obiectul acesteia nu mai este hotărârea plenului CSM, aşa cum prevede art. 29 alin. (5) din aceeaşi lege şi la care art. 29 alin. (8) face trimitere, ci hotărârea Secţiei pentru procurori. În consecinţă, persoana interesată este obligată să urmeze calea dreptului comun pentru a solicita suspendarea executării hotărârii Secţiei pentru procurori (act administrativ). 26. Curtea a observat, la paragraful 15 din Decizia nr. 515 din 5 octombrie 2023, că prin Legea nr. 234/2018 legiuitorul a adus o serie de modificări esenţiale de concepţie asupra modului de funcţionare şi organizare a CSM, reglementat prin Legea nr. 317/2004. Chiar dacă, structural, CSM a fost de la începutul înfiinţării sale compus din două secţii distincte - Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori -, Legea nr. 234/2018 a introdus filosofia separării carierelor în cadrul celor două ramuri ale magistraturii, astfel că o serie dintre atribuţiile pe care anterior le exercita plenul CSM, ca autoritate unică prevăzută de Constituţie cu rolul de garant al independenţei justiţiei [art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală] au fost distribuite celor două secţii ale CSM, în mod corespunzător. Legea nr. 234/2018 a fost supusă de două ori controlului de constituţionalitate anterior promulgării, Curtea luând act, prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018, şi Decizia nr. 251 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018, de noul principiu al separării carierelor de judecător şi procuror şi considerând, în principiu, că acesta nu contravine normelor fundamentale ale art. 133 şi 134, referitoare la CSM. 27. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţie, la paragrafele 17-19 ale Deciziei nr. 515 din 5 octombrie 2023, Curtea a constatat că există, într-adevăr, o lipsă de corelare între dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 317/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, dar că aceasta nu contravine normelor fundamentale referitoare la rolul constituţional al CSM şi la principiile înfăptuirii justiţiei. 28. Astfel, potrivit noii concepţii a legiuitorului, implementate prin modificările legislative aduse concomitent atât Legii nr. 317/2004, cât şi Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) şi Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară) - acte normative abrogate în prezent -, nu toate atribuţiile care vizează cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor sunt exercitate de plenul CSM, unele dintre acestea - printre care şi atribuţiile privind promovarea - fiind repartizate secţiei corespunzătoare a CSM, aşa cum se poate observa din lectura comparativă a prevederilor art. 35 şi 40 din Legea nr. 317/2004, în redactarea iniţială şi ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 234/2018. Potrivit art. 9 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale CSM, cu excepţia celor date în materie disciplinară, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun. În redactarea sa anterioară, art. 9 prevedea că plenul CSM funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile CSM, cu excepţia celor date în materie disciplinară. Aşadar, dacă anterior implementării principiului separării carierelor de judecător şi procuror, plenul CSM era instanţa competentă să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva hotărârilor secţiilor CSM pronunţate în alte materii decât cea disciplinară, implementarea noului principiu a impus şi modificarea competenţei de judecată a acestor contestaţii, care nu mai revine plenului CSM, ci secţiei de contencios administrativ a curţii de apel competente teritorial. 29. În acest context legislativ, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, în sensul distincţiei operate în virtutea principiului separării carierelor de judecător şi de procuror, astfel: „Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia.“ Anterior acestei intervenţii legislative, alin. (8) al art. 29 din Legea nr. 317/2004 se referea, fără nicio distincţie, la „contestaţie“, acţiune cu efect suspensiv de drept asupra executării hotărârii CSM. Corelând însă alin. (8) cu alin. (5) al art. 29, ulterior adoptării Legii nr. 234/2018, se observă o neconcordanţă între acestea întrucât alin. (5) nu a fost modificat în acelaşi sens, al distincţiei dintre hotărârea plenului CSM şi hotărârea secţiei corespunzătoare a CSM, pronunţată în urma contestaţiei formulate de persoana interesată, judecător sau procuror. 30. Prin urmare, dispoziţiile criticate ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, referindu-se, chiar şi după adoptarea Legii nr. 234/2018, la „hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor“, sunt necorelate cu ansamblul normativ al prevederilor care, ulterior modificărilor aduse în anul 2018 legilor justiţiei, au implementat un nou model de abordare a aspectelor legate de promovarea judecătorilor şi procurorilor, în sensul că acestea nu mai revin plenului CSM, ci fiecărei secţii corespunzătoare a CSM, şi nici nu mai pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun, adică Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. 31. Curtea a constatat la paragraful 23 al Deciziei nr. 515 din 5 octombrie 2023 că art. 35 din Legea nr. 317/2004 a menţinut în competenţa plenului CSM, chiar şi după adoptarea Legii nr. 234/2018, unele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, dar printre acestea nu se mai numără şi cele privind promovarea, acestea din urmă fiind transferate în mod expres, prin modificările aduse în anul 2018, în competenţa secţiei corespunzătoare a CSM. În acest caz particular, al promovării, hotărârea prin care se soluţionează contestaţia cu privire la rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concursul de promovare aparţine secţiei corespunzătoare a CSM, iar nu plenului CSM, astfel că nu se poate aplica efectul suspensiv de executare de drept pe care îl conferă contestaţiei art. 29 alin. (8) dacă aceasta este formulată împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (5), adică împotriva hotărârilor plenului CSM. Curtea a mai reţinut, pe de altă parte, că lipsa de corelare mai sus arătată a fost corectată odată cu adoptarea, în anul 2022, a noilor legi ale justiţiei în art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 305/2022. 32. Referitor la chestiunea suspendării de drept a executării hotărârii Secţiei pentru procurori, Curtea a reţinut, la paragrafele 25-28 ale Deciziei nr. 515 din 5 octombrie 2023, că aceasta se poate obţine potrivit art. 9 din Legea nr. 304/2004, respectiv în condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, care reglementează condiţiile în care instanţa poate acorda suspendarea actului administrativ atacat, situaţie în care instanţa soluţionează cererea de suspendare de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor, hotărârea dată cererii de suspendare fiind executorie de drept. Prin urmare, Curtea a constatat că, deşi în cazul autoarei excepţiei nu a putut opera suspendarea de drept a executării hotărârii Secţiei pentru procurori în virtutea regulilor speciale prevăzute de art. 29 din Legea nr. 317/2004 - necorelate corespunzător cu funcţionarea principiului separării carierei de judecător de cea de procuror, introdus prin Legea nr. 234/2018 -, reglementările de drept comun au oferit persoanei interesate/vătămate o altă cale pentru atingerea aceluiaşi scop, reprezentată de contenciosul administrativ. 33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 34. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că autoarea excepţiei susţine că, spre deosebire de magistraţii de rând, candidatul la funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare ori inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare care contestă hotărârea de numire, respectiv de revocare în această funcţie, beneficiază de calea de atac suspensivă de executare prevăzută la art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004. Totodată, preşedintele şi vicepreşedintele CSM beneficiază, în temeiul aceleiaşi Legi nr. 234/2018, de o cale de atac identică cu cea prevăzută de art. 29 alin. (5), (7)-(9) din Legea nr. 317/2004. Referitor la aceste susţineri, Curtea constată că textul de lege criticat nu instituie discriminări între magistraţi sub aspectul accesului liber la justiţie. Faptul că pentru anumite funcţii din sistemul justiţiei legiuitorul a reglementat o procedură distinctă de contestare, respectiv de revocare a hotărârii de numire în acea funcţie nu are semnificaţia unei discriminări, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Angela Bianca Ispas în Dosarul nr. 2.647/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
