Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de George Stoica în Dosarul nr. 3.681/2/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIIIa conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 849D/2020. 2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Justiţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei care susţine, în esenţă, admiterea criticilor de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nesocotesc vechimea neîntreruptă în specialitatea juridică şi creează o situaţie nefirească, constând într-un tratament juridic inegal. Astfel, o persoană care lucrează 25 de ani în magistratură beneficiază de pensie de serviciu, în timp ce autorul excepţiei, după 42 de ani de vechime în specialitatea juridică (în funcţii sau profesii precum: jurisconsult, consilier juridic, consilier la Ministerul Justiţiei, inspector general notarial, notar public), nu se bucură de acest beneficiu. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.885 din 16 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.681/2/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de George Stoica într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei adrese emise de Ministerul Justiţiei - Direcţia resurse umane cu privire la cererea sa de eliberare a unei adeverinţe pentru stabilirea pensiei de serviciu, în temeiul art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece creează un tratament inegal în situaţii comparabile. Se arată că dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 reglementează ipoteza persoanelor care se pensionează la împlinirea vârstei legale, însă care, la momentul pensionării, ocupă o altă funcţie decât cea care le conferă dreptul la pensia de serviciu. Potrivit aceluiaşi text de lege, acest drept ar fi conferit de ocuparea, anterior pensionării, a funcţiilor de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. Este exclusă din această enumerare categoria consilierilor juridici sau a jurisconsulţilor, care nu se ia în considerare la acordarea pensiei de serviciu pentru persoanele care la momentul pensionării au o altă ocupaţie decât cele enumerate mai sus. 7. Autorul consideră că persoane care au ocupat funcţii cu relevanţă echivalentă din perspectiva calităţii ce conferă dreptul la pensie de serviciu, echivalenţă reflectată în înalta calificare şi prestigiul adus prin ocuparea unei astfel de funcţii, indiferent de momentul la care ea a fost exercitată, sunt supuse unui tratament diferenţiat, în sensul de a beneficia sau nu de dreptul la pensie de serviciu, după cum la momentul pensionării ocupă sau nu funcţia a cărei exercitare conferă acest drept. Împrejurarea că doar în cazul celor care ies la pensie din funcţia de magistrat sau din funcţiile asimilate acestora se ia în calcul la stabilirea vechimii în muncă şi perioada în care aceştia au ocupat funcţia de consilier juridic sau jurisconsult, spre deosebire de cei care, deşi au ocupat astfel de funcţii, au o altă ocupaţie la momentul ieşirii la pensie, nu este justificată şi creează un tratament diferenţiat, discriminatoriu, între persoane care au exercitat acelaşi tip de funcţie şi deci trebuie să se bucure de acelaşi tratament juridic. 8. În susţinerea criticii, autorul arată că în măsura în care art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 reglementează posibilitatea de pensionare din funcţie la vârsta de 60 de ani şi acordă drepturile specifice inclusiv consilierilor juridici şi jurisconsulţilor, într-o situaţie similară, reglementată de art. 82 alin. (5) din aceeaşi lege, care diferă prin faptul că la momentul pensionării persoana nu se mai află în funcţia care permite drepturile respective, nu se mai au în vedere funcţiile de consilier juridic şi jurisconsult. Astfel, sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, nefiind permis un tratament egal pentru persoane care se află în situaţii similare care ar permite acordarea aceloraşi drepturi. 9. Aşa fiind, cele două alineate ale aceluiaşi articol instituie un tratament diferenţiat pentru persoane aflate în situaţii comparabile. Persoanele aflate în situaţii comparabile sunt cele care au ocupat funcţia de magistrat sau funcţii de specialitate juridică asimilate magistraţilor (cum este cazul funcţiei de inspector ocupată de autorul excepţiei în Ministerul Justiţiei), elementul de diferenţiere fiind data la care se iese la pensie, respectiv dacă se iese la pensie chiar din funcţia care conferă dreptul la pensia de serviciu sau din altă funcţie (ocupaţie). Este nerelevant din acest punct de vedere faptul că la alin. (2) se reglementează pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, iar la alin. (5), pensionarea pentru limită de vârstă. În concluzie, autorul susţine neconstituţionalitatea prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, care, prin omisiunea de a enumera printre categoriile de funcţii ce dau dreptul la pensia specială şi pe cele de consilier juridic sau jurisconsult, creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele vizate de acest text legal. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 şi Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015) şi arată că nu se reţine intervenirea unor situaţii noi care să justifice reconsiderarea practicii Curţii Constituţionale, care a apreciat deja în sensul inexistenţei unei discriminări între persoanele din categoriile menţionate, de vreme ce se află în situaţii diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin art. 13 pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, având următorul cuprins: „Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.“ 15. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat critici similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraţilor, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură. Curtea a mai reţinut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţiiasistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice. Condiţia de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante şi suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională justiţiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020). 17. Prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menţionează condiţia de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) şi funcţiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcţie (a se vedea paragraful nr. 133 din Decizia nr. 10 din 11 martie 2019 în vederea pronunţării unei hotărârii prealabile cu privire la acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019). 18. De asemenea, Curtea a analizat critica raportată la dispoziţiile art. 16 din Constituţie potrivit căreia stabilirea unui tratament juridic privilegiat pentru persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau procuror, în timp ce pentru persoanele care au deţinut o asemenea funcţie, dar la data pensionării au o altă ocupaţie, se prevede un tratament discriminatoriu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006). Curtea a reţinut că persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, şi cele care, deşi au trecut întro altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. 19. Curtea a mai reţinut, în esenţă, că reglementarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opţiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere. 20. Astfel, Curtea a precizat că, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate, atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (a se vedea Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 16). 21. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situaţii ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivităţii, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilităţii. Caracterul rezonabil al diferenţei de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituţie, constă în respectarea principiului proporţionalităţii. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menţinerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite şi scopul vizat, respectiv asigurarea stabilităţii, specializării şi profesionalismului celor încadraţi în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obţinerea beneficiului constând în pensia de serviciu şi anumite profesii expres determinate pe care persoana să le fi exercitat, rezultă că este rezonabil ca situaţiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de acelaşi regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referinţă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019, paragraful 24). 22. Faptul că profesiile de consilier juridic sau jurisconsult, la care autorul excepţiei face referire, nu sunt incluse în enumerarea cuprinsă în art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, care stabileşte sfera profesiilor exercitate anterior de persoanele care pot beneficia de pensie de serviciu, în condiţiile acestei dispoziţii legale, reprezintă o opţiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere (a se vedea, în sens similar, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 18). 23. În consecinţă, având în vedere considerentele reţinute în jurisprudenţa sa în materie, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate. 24. În plus, referitor la critica rezultată din compararea soluţiilor legislative consacrate prin art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, pe de o parte, şi art. 82 alin. (2) din acelaşi act normativ, pe de altă parte, în privinţa categoriilor de profesii reglementate, Curtea precizează că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de George Stoica în Dosarul nr. 3.681/2/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
