Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Rodica Diaconescu şi alţii în Dosarul nr. 893/90/2015 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă. Excepţia de neconstituţionalitate constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.570D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.571D/2016-3.575D/2016, 387D/2017, 480D/2017, 623D/2017, 654D/2017 şi 2.532D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ion Ghidarcea şi alţii, Ion Dafinca şi alţii, Alexandru Ivan şi alţii, Dumitru Ghiţulescu şi alţii, Marian Octavian Diaconescu şi alţii, Gheorghe Dan Crăciun şi alţii, Emil Alexescu şi alţii, Marin Băniţoiu şi alţii, precum şi de Gheorghe Croitoru şi alţii în dosarele nr. 894/90/2015, nr. 895/90/2015, nr. 896/90/2015, nr. 897/90/2015, nr. 898/90/2015, nr. 1.102/90/2016, nr. 3.547/90/2015, nr. 1.629/90/2016 şi nr. 4.237/90/2015 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Nicolae Gălbinaşu în Dosarul nr. 4.073/118/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.570D/2016-3.575D/2016, 387D/2017, 480D/2017, 623D/2017, 654D/2017 şi 2.532D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.571D/2016-3.575D/2016, 387D/2017, 480D/2017, 623D/2017, 654D/2017 şi 2.532D/2017 la Dosarul nr. 3.570D/2016, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale şi procedura de urmat în aceste situaţii sunt atribuţii exclusive ale legiuitorului şi nu afectează dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru a reclama neîndeplinirea de către angajator sau de către alte persoane a obligaţiilor rezultate din actele normative în materie. În practica sa, Curtea Constituţională a statuat că cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 12/2016 evidenţiază faptul că dreptul de acces la justiţie al salariaţilor cu prilejul desfăşurării procedurilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii superioare a fost asigurat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 19 decembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 893/90/2015, nr. 894/90/2015, nr. 895/90/2015, nr. 896/90/2015, nr. 897/90/2015 şi nr. 898/90/2015, Încheierea din 1 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.102/90/2016, Încheierea din 23 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.547/90/2015, Încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.629/90/2016, şi Încheierea din 10 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.237/90/2015, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Rodica Diaconescu şi alţii, Ion Ghidarcea şi alţii, Ion Dafinca şi alţii, Alexandru Ivan şi alţii, Dumitru Ghiţulescu şi alţii, Marian Octavian Diaconescu şi alţii, Gheorghe Dan Crăciun şi alţii, Emil Alexescu şi alţii, Marin Băniţoiu şi alţii, precum şi de Gheorghe Croitoru şi alţii cu prilejul soluţionării unor litigii de muncă referitoare la încadrarea în condiţii speciale de muncă. 8. Prin Încheierea din 25 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.073/118/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Gălbinaşu şi alţii cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 467 din 7 martie 2016, pronunţate de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 4.073/118/2014. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 21 din Constituţie, întrucât lasă în sarcina Guvernului reglementarea condiţiilor şi a procedurii de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii speciale. Or Guvernul se află într-un conflict de interese, deoarece, pe de o parte, creează regulile după care salariaţii îşi vor obţine în viitor pensiile, iar, pe de altă parte, stabileşte regulile după care are loc verificarea judecătorească a modalităţii de constituire a contribuţiilor pentru respectivele pensii. Prevederea accesului la justiţie al salariaţilor printr-un intermediar, angajatorul, nu asigură garanţii suficiente pentru exercitarea acestui drept fundamental, de vreme ce acesta din urmă are scopul economic de a-şi reduce costurile cu forţa de muncă şi nu are interesul promovării unor acţiuni în justiţie prin care s-ar asigura încadrarea salariaţilor în condiţii speciale. Prin urmare, nu se asigură un acces efectiv la justiţie. 10. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că stabilirea prin lege şi în legislaţia secundară a criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale şi a procedurii de urmat în acest sens sunt atribuţii exclusive ale legiuitorului şi nu afectează dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru a reclama neîndeplinirea de către angajator sau de către alte persoane a obligaţiilor rezultate din aceste acte normative. 11. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă consideră că invocarea prevederilor art. 21 din Constituţie este lipsită de relevanţă în cauză, de vreme ce problema de fond supusă judecăţii nu a pus în discuţie exerciţiul dreptului de acces la justiţie. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată şi invocă cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 14 din 23 mai 2016 cu privire la interpretarea şi aplicarea art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010. 14. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, precum şi dispoziţiile art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000: „Metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în urma consultării CNPAS.“; – Art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006: "(1) Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiţii speciale locurile de muncă în care se desfăşoară activităţile prevăzute în anexa nr. 1.(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unităţile prevăzute în anexa nr. 2, care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare.“;" – Art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010: "(2) Periodic, din 5 în 5 ani, locurile de muncă în condiţii speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului.(3) Procedura de reevaluare prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“" 18. Curtea constată că dispoziţiile criticate ale Legii nr. 19/2000, precum şi cele ale Legii nr. 226/2006 nu mai sunt în vigoare. Având în vedere însă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea prevederilor dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată. 19. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 21 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018, paragrafele 47 şi 48, Curtea, analizând criticile referitoare la excluderea salariaţilor de la dreptul de a ataca în justiţie, în mod individual, deciziile ori hotărârile organelor administrative prin care s-a refuzat încadrarea unor locuri de muncă în condiţii deosebite sau speciale de muncă, a observat că reglementarea accesului la justiţie împotriva actelor administrative mai sus arătate nu constituie obiect al textelor de lege criticate, ci al hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestor texte. Curtea a apreciat însă că aspectele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin paragrafele 90 şi 91 ale Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, evidenţiază faptul că dreptul de acces la justiţie al salariaţilor cu prilejul desfăşurării procedurilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii superioare de muncă a fost asigurat. Astfel, instanţa supremă a arătat că „încadrarea locurilor de muncă în condiţii superioare de muncă era de competenţa autorităţilor administrative, competenţă ce se exercita prin emiterea şi, după caz, refuzul de emitere a avizelor ori de reînnoire a celor deja acordate. Aceste acte administrative tipice ori asimilate, după caz, erau supuse controlului de plină jurisdicţie din partea instanţelor de contencios administrativ prin care se putea sancţiona pasivitatea ori neglijenţa angajatorului şi/sau a reprezentanţilor angajaţilor de a iniţia şi derula procedura pentru încadrarea locurilor de muncă ale angajaţilor în condiţii deosebite. De asemenea, în ipoteza pasivităţii angajatorului de a declanşa procedura de încadrare în condiţii deosebite, potrivit art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sindicatele reprezentative, reprezentanţii angajaţilor în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă ori responsabilul cu protecţia muncii aveau posibilitatea de a sesiza inspectoratele teritoriale de muncă pentru verificarea locurilor de muncă în interiorul termenului-limită prevăzut de metodologie în acest sens.“ 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rodica Diaconescu şi alţii, Ion Ghidarcea şi alţii, Ion Dafinca şi alţii, Alexandru Ivan şi alţii, Dumitru Ghiţulescu şi alţii, Marian Octavian Diaconescu şi alţii, Gheorghe Dan Crăciun şi alţii, Emil Alexescu şi alţii, Marin Băniţoiu şi alţii, precum şi de Gheorghe Croitoru şi alţii în dosarele nr. 893/90/2015, nr. 894/90/2015, nr. 895/90/2015, nr. 896/90/2015, nr. 897/90/2015, nr. 898/90/2015, nr. 1.102/90/2016, nr. 3.547/90/2015, nr. 1.629/90/2016 şi nr. 4.237/90/2015 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Nicolae Gălbinaşu în Dosarul nr. 4.073/118/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi art. 30 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
