Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Lucia Constanţa Nicolescu şi Gheorghe Adrian Şult în Dosarul nr. 992/293/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.992D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei deduse judecăţii instanţei de fond. În subsidiar, susţine netemeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 992/293/2019, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost ridicată de Lucia Constanţa Nicolescu şi Gheorghe Adrian Şult, în calitate de revizuenţi într-o cauză civilă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că norma procesual civilă cuprinsă în art. 322 teza întâi nu face referire la o revizuire a sentinţei, textul omite să introducă în domeniul de aplicare sentinţa, hotărârea instanţei de fond, făcând referire expresă la hotărârile pronunţate de instanţa de apel şi la hotărârile pronunţate de instanţa de recurs. Astfel, dispoziţiile criticate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la calitatea legii, precum şi dispoziţiile art. 11, 16, 20 şi 21 din Constituţie, în componenta referitoare la transpunerea în legea procesual civilă a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 6. Autorii excepţiei menţionează că prin art. 509 alin. (1) din actualul Cod de procedură civilă problema de neconstituţionalitate s-a remediat pentru că textul extinde obiectul revizuirii la hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, de către toate instanţele (fond, apel şi recurs). 7. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât nu se poate solicita Curţii Constituţionale să interpreteze un text de lege care a primit interpretări diferite în practica judiciară, sub aparenţa unor critici referitoare la ambiguitatea şi neclaritatea acestuia. Aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale poate face obiectul unor proceduri distincte reglementate de Codul de procedură civilă, aceasta neintrând sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. 8. Pe de altă parte, instanţa reţine că art. 1 alin. (5) din Constituţie reglementează principiul legalităţii şi securităţii juridice, acest principiu fiind apreciat şi în funcţie de calitatea legii. Previzibilitatea legii şi asigurarea interpretării unitare a legii sunt exigenţele principiului securităţii juridice, iar acestea trebuie apreciate prin raportare la textul concret vizat şi la domeniul de reglementare. 9. Observând că norma criticată reglementează obiectul revizuirii, cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi utilizată în condiţii restrictive, strict prin raportare la motivele expres reglementate de lege şi în acord cu finalitatea acestei căi de atac care rezultă din întreaga reglementare destinată acestei materii, şi că legea nu poate avea o precizie absolută, o astfel de caracteristică fiind de natură a înlătura eficacitatea legii, instanţa apreciază că dispoziţiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt redactate într-o manieră clară, simpla existenţă a unor soluţii diferite în practică, în urma interpretării textului, nefiind de natură a caracteriza textul ca lipsit de previzibilitate. 10. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]“. 14. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să îşi producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. 15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale. 17. Curtea a reţinut că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. Astfel, prin Decizia nr. 1.270 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 23 noiembrie 2010, Curtea a decis că dispoziţiile legale contestate sunt norme de procedură judiciară şi se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza de incidenţă a normei. În plus, revizuirea reprezintă un mijloc procedural de acces la o instanţă superioară de control, adică o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege. Aşa fiind, instanţa este ţinută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justeţea soluţiei pronunţate. Partea interesată are posibilitatea de a-şi valorifica drepturile în faţa judecătorului fondului ori în faţa judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluţia reexaminării sine die a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât, cu excepţia materiei penale, liberul acces la justiţie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale. 18. Curtea a mai reţinut că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011). 19. Aşa fiind, întrucât revizuirea vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii de chemare în judecată (a se vedea Decizia nr. 512 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1223 din 20 decembrie 2022), deci toate acele hotărâri prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat asupra fondului sau prin care s-a evocat fondul cauzei, indiferent de gradul de jurisdicţie al instanţei - fond, apel sau recurs. 20. Având în vedere aceste argumente, Curtea reţine că susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză referitoare la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la calitatea legii, precum şi a dispoziţiilor art. 11, 16, 20 şi 21 din Constituţie, prin omisiunea legiuitorului de a introduce în domeniul de aplicare a revizuirii hotărârea instanţei de fond, sunt lipsite de fundament şi urmează a fi respinse ca atare. 21. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucia Constanţa Nicolescu şi Gheorghe Adrian Şult în Dosarul nr. 992/293/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
