Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 194 din 18 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 194 din 18 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 770 din 9 august 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Adrian Alexandru Almăşan, prin mandatar Adrian Almăşan, în Dosarul nr. 6.162/221/2017 al Judecătoriei Deva şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 392D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 562D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Adrian Alexandru Almăşan, prin mandatar Adrian Almăşan, în Dosarul nr. 6.306/221/2017 al Judecătoriei Deva.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 562D/2018 la Dosarul nr. 392D/2018.
    6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 562D/2018 la Dosarul nr. 392D/2018, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că, deşi corpul executorilor bancari nu mai există, persoanele interesate au avut posibilitatea de a supune controlului instanţei judecătoreşti actele întocmite de aceştia. De asemenea, în cauza de faţă, părţile aveau posibilitatea de a contesta somaţia primită şi de a invoca, pe calea contestaţiei la executare, inclusiv prescrierea executării silite.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin încheierile din 13 martie 2018 şi 1 martie 2018, pronunţate în dosarele nr. 6.162/221/2017, respectiv nr. 6.306/221/2017, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie invocată de Adrian Alexandru Almăşan prin mandatar Adrian Almăşan, în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor încheieri de carte funciară.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că textele legale criticate încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi dreptul părţii la un proces echitabil, prin continuarea executării silite şi prin păstrarea valabilităţii actelor întocmite de către executorul bancar.
    10. Legea nr. 287/2011 a desfiinţat profesia de executor bancar, însă rămân consecinţe juridice ale acestei soluţii legislative. Astfel, deşi iniţial statul a delegat prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti activitatea executării silite unui corp privat de profesionişti, respectiv corpul executorilor judecătoreşti, ulterior, actele normative au permis înfiinţarea corpului executorilor bancari. Însă statul nu poate delega puterea sa publică unor specialişti care nu sunt angajaţii săi, nefiind independenţi, ci sunt angajaţi ai creditorului, cum sunt executorii bancari. Prin urmare, într-o atare situaţie, banca se substituia statului, soluţie legislativă fără precedent. Prin punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând băncilor se ajungea în situaţia ca o bancă să fie şi organizatoare a corpului de executori şi parte în cadrul executării silite, fiind pusă la îndoială imparţialitatea executorului bancar.
    11. Or, una din garanţiile dreptului la un proces echitabil este egalitatea de arme, garanţie care urmăreşte crearea unui just echilibru procesual între părţile aflate într-un litigiu. Ca atare, prin prisma faptului că înfăptuirea justiţiei a fost delegată executorului bancar, respectiv creditorului, nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil.
    12. Judecătoria Deva apreciază, în Dosarul nr. 392D/2018, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, iar, în Dosarul nr. 592D/2018, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011, care au următorul cuprins:
    "(1) Executările silite privind titluri executorii aparţinând instituţiilor de credit, altor entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, instituţiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, aflate în curs la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi, pot fi continuate de executorul care a început urmărirea silită. Cu toate acestea, creditorul, instituţie bancară sau instituţie financiară nebancară, poate solicita continuarea executării acestor titluri executorii de către executorul judecătoresc competent potrivit legii.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data numirii în funcţia de executor judecătoresc, executorii prevăzuţi la art. 1, la cererea creditorului, instituţie de credit sau instituţie financiară nebancară, pot începe noi executări silite în temeiul titlurilor executorii aparţinând acestor instituţii.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), dosarele de executare aflate în curs de soluţionare se predau de către instituţiile de credit şi de instituţiile financiare nebancare executorilor judecătoreşti competenţi, potrivit legii, să continue executarea silită.
(4) Actele de executare îndeplinite de către executorii prevăzuţi la art. 1 până la data numirii acestora în funcţia de executor judecătoresc, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuării lor, rămân valabile."

    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 126 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei din Constituţie. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi nu a mai analizat prevederile legale criticate, s-a mai pronunţat asupra chestiunii juridice legate de statutul executorilor bancari. Astfel, prin Decizia nr. 11 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra prevederilor art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară care se refereau la constituirea corpului executorilor bancari. Curtea a constatat că aceste prevederi erau constituţionale, reţinându-se, în esenţă, că aprobarea de către ministrul justiţiei a Statutului Corpului executorilor bancari este legitimată prin delegarea dată prin Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară.
    19. De asemenea, Curtea a reţinut că actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca şi actele de executare îndeplinite de executorii judecătoreşti, aceloraşi căi de atac prevăzute de lege, astfel că debitorii sunt apăraţi împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din apartenenţa executorilor bancari la structurile organizaţiei creditoare.
    20. Având în vedere că respectivul corp al executorilor bancari a fost desfiinţat, dându-se posibilitatea acestora de a se înscrie, în anumite condiţii, în corpul executorilor judecătoreşti, dispoziţiile legale criticate apar ca având un caracter tranzitoriu, fiind justificate de noua realitate juridică introdusă de Legea nr. 287/2011.
    21. De asemenea, prin Decizia nr. 674 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2012, Curtea a reţinut că executarea titlurilor executorii, indiferent că acestea sunt hotărâri judecătoreşti sau contracte de credit încheiate de o instituţie de credit, de principiu, trebuie să fie un apanaj exclusiv al statului. Chiar dacă raţiuni de flexibilitate ar impune crearea unor corpuri de executori proprii, în mod principial, o atare activitate trebuie să fie realizată sub autoritatea statului. Activitatea de executare nu poate fi pro parte publică - executori judecătoreşti şi pro parte privată - executori bancari. În acest sens, Curtea a reţinut că se impunea o reglementare unitară a activităţii de executare care, luând în considerare exigenţele impuse prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, nu poate fi desfăşurată altfel decât sub autoritatea statului.
    22. Curtea a constatat, astfel, că, potrivit legislaţiei aplicabile înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011, condiţiile cerute pentru exercitarea profesiei de executor bancar erau identice cu cele impuse executorilor judecătoreşti. De asemenea, Curtea a reţinut că activitatea executorilor bancari era similară celei desfăşurate de executorii judecătoreşti, obiectul lor de activitate vizând sfera executării titlurilor executorii, mai exact executarea creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare.
    23. Curtea a mai reţinut că executorii judecătoreşti nu fac parte din autoritatea judecătorească, activitatea acestora aflându-se sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
    24. Prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti, instanţa legată cu soluţionarea cauzei, prin rezolvarea acesteia, se dezînvesteşte, este evident că executorul judecătoresc nu spune dreptul, deci nu realizează o activitate jurisdicţională, ci numai execută întocmai dispoziţiile judecătorului, cuprinse în hotărârea instanţei, potrivit competenţelor atribuite de lege.
    25. Distinct de cele de mai sus, Curtea reţine că nu există nicio contrarietate între textul de lege criticat şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât nici executorii bancari şi nici executorii judecătoreşti nu fac parte din puterea judecătorească (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curţii Constituţionale nr. 11 din 10 ianuarie 2006, precitată).
    26. În aceste condiţii, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 21 şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie şi nici ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    27. De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Alexandru Almăşan, prin mandatar Adrian Almăşan, în dosarele nr. 6.162/221/2017, respectiv nr. 6.306/221/2017 ale Judecătoriei Deva şi constată că prevederile art. 5 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Deva şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016