Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorinel Gurău în Dosarul nr. 12.107/300/2016/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.932D/2016. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.200D/2016, nr. 1.678D/2017 şi nr. 2.351D/2017 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicoleta Roşu în Dosarul nr. 36.776/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 24.831/233/2016/a1, respectiv de Mariana Doană în Dosarul nr. 7.544/233/2017/a2 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.200D/2016, nr. 1.678D/2017 şi nr. 2.351D/2017 la Dosarul nr. 1.932D/2016, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ocazie cu care instanţa constituţională a reţinut că procedura reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât la momentul demarării procedurii stabilirii primului termen de judecată aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de lege. Legiuitorul a dorit, astfel, disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii judecării cauzelor şi al dreptului la un proces echitabil. În consecinţă, apreciază că cele reţinute de Curte în jurisprudenţa sa îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 8 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.107/300/2016/a1, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorinel Gurău într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată. 8. Prin Încheierea nr. 30 din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 36.776/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicoleta Roşu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de concediere, cerere introdusă după ce, anterior, pe rolul instanţei fusese formulată o altă cerere cu acelaşi conţinut care, însă, a fost anulată de instanţă pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. 9. Prin Încheierea nr. 30 din 10 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.831/233/2016/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată. 10. Prin Încheierea nr. 61 din 2 august 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.544/233/2017/a2, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Doană într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost anulată cererea de asigurare dovezi. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate şi instituie o procedură de verificare a cererii de chemare în judecată care duce la prelungirea duratei soluţionării procesului, fără ca părţile să fie citate în faţa instanţei pentru a-şi putea susţine apărările. Totodată, această procedură permite judecătorului să hotărască arbitrar, subiectiv, părtinitor şi să urmărească soluţionarea unei cereri prin anularea acesteia. Prin urmare, sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor ar trebui să fie suspendarea cererii, şi nu anularea acesteia. 12. S-a mai arătat că, atât timp cât, în cazul acţiunilor de drept comun, dacă se anulează cererea, cetăţeanul poate să se adreseze instanţei cu o nouă cerere, în cazul litigiilor de muncă, cetăţenilor, deşi şi-au exercitat dreptul în termenul prevăzut de lege, le este îngrădit accesul liber la justiţie, întrucât, în situaţia în care depun o nouă contestaţie, se va invoca tardivitatea formulării cererii. 13. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 15. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. De asemenea, în Dosarul nr. 2.351D/2017, arată că, deşi autoarea excepţiei este nemulţumită de modul de aplicare a legii de către instanţe, aceasta nu atrage încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate. Aplicarea şi interpretarea diferită a dispoziţiilor legale de către instanţele de judecată nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 17. Guvernul, prin punctele de vedere transmise în dosarele nr. 1.932D/2016, nr. 1.678D/2017 şi nr. 2.351D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 2.200D/2016 apreciază că susţinerile formulate se circumscriu unor chestiuni de interpretare şi aplicare a unor norme juridice conexe celor criticate, despre care se poate afirma că excedează controlului de constituţionalitate. 18. Avocatul Poporului, prin punctele de vedere transmise în dosarele nr. 1.932D/2016, nr. 1.678D/2017 şi nr. 2.351D/2017, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 200 - Verificarea cererii şi regularizarea acesteia din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.(2) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit." 22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 privind dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat a mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 407 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 august 2014, Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, sau Decizia nr. 708 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, Curtea a reţinut că procedura prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Atât timp cât procedura criticată nu priveşte însăşi judecarea pe fond a cererii introductive, dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum prevede art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 407 din 3 iulie 2014, paragrafele 14-15). 24. Aşadar, procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanţele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale, iar principiul accesului liber la justiţie implică şi adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 670 din 18 mai 2011). 25. Referitor la critica potrivit căreia textul legal criticat este neconstituţional în măsura în care sancţiunea este anularea cererii şi nu suspendarea judecării, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate reprezintă norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale conferite de art. 126 din Legea fundamentală prin care a fost reglementată o procedură care să asigure sesizarea instanţei de judecată cu o cerere de chemare în judecată conformă cu cerinţele prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, paragraful 20). Faţă de vechea reglementare, unde sancţiunea consta în suspendarea judecăţii potrivit art. 114 din Codul de procedură civilă din 1865, actuala reglementare prevede sancţiunea anulării cererii introductive, cu consecinţa dezînvestirii completului de judecată de cererea informă, procedura regularizării cererii introductive fiind o procedură obligatorie. Prin comunicarea reclamantului de către instanţă a lipsurilor cererii introductive, judecătorul îşi manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiţie al titularului cererii; instanţa nu restituie cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile în termenul prevăzut de lege. Instanţa, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă, face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut de alin. (2) cuprins în art. 200 din acelaşi cod, instanţa are posibilitatea să anuleze cererea de chemare în judecată, prin încheiere dată în camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol. Totodată, vechea reglementare presupunea, în vederea remedierii cererilor incomplete, acordarea de noi termene, care, de cele mai multe ori, conduceau la prelungirea procesului, afectându-se astfel termenul optim şi previzibil şi atrăgea angajarea de noi cheltuieli atât ale părţilor, cât şi din partea instanţei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 708 din 27 noiembrie 2014, paragraful 20). 26. Curtea a mai apreciat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziţie al instanţei, în respectarea principiului legalităţii consacrat de art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, precitată, paragraful 19). 27. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în faţa legii, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate se aplică în aceeaşi măsură persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. 28. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia deciziilor menţionate, precum şi considerentele pe care acestea se sprijină îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorinel Gurău în Dosarul nr. 12.107/300/2016/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, de Nicoleta Roşu în Dosarul nr. 36.776/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 24.831/233/2016/a1, respectiv de Mariana Doană în Dosarul nr. 7.544/233/2017/a2 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
