Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.428D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că legea este clară şi se referă doar la plata onorariului executorului judecătoresc. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 751 din 15 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind acordarea de ajutor public judiciar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 este neconstituţional în măsura în care nu explică în mod clar şi concis ce se înţelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care apreciază că reglementarea criticată nu îndeplineşte criteriile de claritate, previzibilitate şi predictibilitate a legii, fiind contrară principiilor statului de drept, universalităţii, egalităţii în drepturi, dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil. 6. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legea prevede expres şi limitativ la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar, cea prevăzută lalit. c) limitându-se doar la plata onorariului executorului judecătoresc, fără a include alte cheltuieli de executare silite, care sunt prevăzute în mod distinct în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit acestui text de lege, cheltuieli de executare sunt: taxele judiciare de timbru necesare declanşării executării silite; onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului în faza de executare silită; onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite. De asemenea, instanţa arată că în baza art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, când este sesizată cu o contestaţie la executare silită, instanţa va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Din coroborarea articolelor antereferite din Codul de procedură civilă rezultă că aceste cheltuieli sunt prevăzute în mod distinct de onorariul executorului judecătoresc, fiind cheltuieli ocazionate de executarea silită şi formularea contestaţiei la executare, care nu au fost incluse în sfera formelor de acordare a ajutorului public judiciar. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Dispoziţiile legale criticate au următoarea redactare: "ART. 6 Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: [...] c) plata onorariului executorului judecătoresc;" 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 601 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 26 noiembrie 2021, paragrafele 13 şi 14, a reţinut că din evaluarea cadrului legislativ, pentru asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, legiuitorul a stabilit şi anumite facilităţi, concretizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ care reprezintă transpunerea în legislaţia internă a Directivei 2003/8/CE a Consiliului Uniunii Europene de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei directive este de a îmbunătăţi accesul la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune cu privire la asistenţa judiciară acordată în astfel de cauze, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabileşte că ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat ce are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. 13. În acest context, Curtea a reţinut că, potrivit art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: „a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“. 14. Din perspectiva criticilor formulate în cauză, prin Decizia nr. 316 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 24, Curtea a statuat că executorii judecătoreşti sunt învestiţi să efectueze un serviciu de interes public, şi anume executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, ce au forţa probantă specifică unui asemenea act. Potrivit art. 60, coroborat cu art. 61 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti competente, cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare având deschisă calea contestaţiei la executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. 15. Raportat la speţă, Curtea observă că legea prevede expres în cuprinsul art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 formele sub care se poate acorda ajutorul public judiciar, cea de la lit. c), criticată în speţă, limitându-se la plata onorariului executorului judecătoresc, fără a include însă alte cheltuieli de executare silită, care sunt reglementate în mod distinct în cuprinsul art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă. 16. Astfel, Curtea reţine că, potrivit art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sunt cheltuieli de executare: taxele de timbru necesare declanşării executării silite; onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului în faza de executare silită; onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite. Prin urmare, onorariul executorului judecătoresc face parte din cheltuielile de executare, alături de altele expres prevăzute de legiuitor, cuprinse în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, menţionate în rândurile de mai sus. Asupra cheltuielilor de executare executorul dispune prin încheiere, ţinând seama de costurile efectuării executării silite, în care sunt incluse onorariile executorului şi, dacă este cazul, ale avocatului, în baza dovezilor prezentate de partea interesată. Din enumerarea exemplificativă a cheltuielilor de judecată, regăsită în art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se desprinde concluzia că cheltuiala trebuie să fie prevăzută de lege ori să fie necesară desfăşurării executării. Încheierea prin care executorul stabileşte cheltuielile de executare poate fi atacată cu contestaţie la executare de către partea interesată, în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă pe parcursul executării sunt stabilite cheltuieli de executare prin mai multe încheieri, termenele în cadrul cărora pot fi atacate cu contestaţie la executare sunt distincte. 17. Aşa fiind, Curtea reţine că art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă precizează expres care sunt cheltuielile de executare, incluzând în această categorie, la pct. 2, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, iar art. 717 alin. (2) din acelaşi Cod de procedură civilă prevede că, atunci când este sesizată cu o contestaţie la executare silită, instanţa va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 referitoare la regimul copiilor din acelaşi cod fiind aplicabile în mod corespunzător, punându-i în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Din coroborarea articolelor antereferite din Codul de procedură civilă rezultă că toate aceste cheltuieli sunt prevăzute în mod distinct de onorariul executorului judecătoresc, fiind cheltuieli ocazionate de executarea silită şi formularea contestaţiei la executare, care nu au fost incluse însă în sfera formelor de acordare a ajutorului public judiciar. 18. Referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 26-28). 19. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză şi în contextul celor mai sus menţionate, Curtea apreciază că prin dispoziţiile cuprinse în art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 legiuitorul a prevăzut în mod clar şi neechivoc faptul că una dintre formele de acordare a ajutorului public judiciar este cea privind onorariul executorului judecătoresc, reglementarea criticată având o previzibilitate certă, astfel încât nu pot fi reţinute criticile referitoare la pretinsa lipsă de claritate şi precizie a textului de lege criticat, de natură să conducă la nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 20. Având în vedere argumentele menţionate, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, neputând fi reţinută încălcarea normelor constituţionale invocate. 21. Distinct de cele mai sus menţionate, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită şi de faptul că art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 nu explică în mod clar şi concis ce se înţelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care urmăreşte ca normele supuse controlului de constituţionalitate să primească o anumită interpretare, pe care să o realizeze instanţa de contencios constituţional şi prin care, practic, aceasta să legifereze cu privire la această formă de acordare a ajutorului public judiciar. Or, cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în virtutea rolului său activ şi a plenitudinii de jurisdicţie. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 16.016/233/2019/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
