Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 472 alin. (1) şi ale art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Asirom Vienna Insurance Group - S.A. din Bucureşti - Sucursala Timişoara în Dosarul nr. 109/273/2016** al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 311D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că prevederile legale criticate reglementează apelul incident, ele fiind norme de procedură care nu încalcă art. 16 şi art. 21 din Constituţie, fiind adoptate de legiuitor în limitele competenţelor sale. Acest apel incident este dependent de apelul principal. Dacă apelul principal este retras sau este respins pentru motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efect. Se menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 280 din 26 aprilie 2018 şi Decizia nr. 1.092 din 8 septembrie 2011. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 109/273/2016**, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 472 alin. (1) şi ale art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Asirom Vienna Insurance Group - S.A. din Bucureşti - Sucursala Timişoara într-o cauză având ca obiect acordarea unor daune materiale şi morale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că textele legale criticate creează artificial şi nejustificat privilegii intimaţilor în litigiile civile atunci când sunt confruntaţi cu o cale de atac a părţii adverse, după ce termenul pentru exercitarea căii proprii de atac a expirat, prin împlinirea termenului de apel. 6. Or, dacă dispoziţiile art. 469 din Codul de procedură civilă privind întreruperea termenului de apel sunt justificate de apariţia unor evenimente tragice, ce nu au putut fi prevăzute de părţi, în articolele criticate nu există o motivaţie raţională sau juridică, ci doar un avantaj nejustificat pentru una din părţi, care îl discriminează pe adversar, creând acesteia un privilegiu. 7. Faptul că se permite crearea unui avantaj sau privilegiu pentru una dintre părţi prin informarea ei cu privire la motivele nemulţumirii părţii adverse, dar şi cu privire la apărările şi criticile acesteia împotriva hotărârii pronunţate şi contracararea acestora printr-o cale de atac identică, constituie o încălcare a egalităţii părţilor în faţa legii. 8. Astfel, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul legal criticat încalcă art. 16 şi art. 21 din Constituţie. Astfel, dacă respectând dispoziţiile imperative ale art. 468 din Codul de procedură civilă, una dintre părţi - devenită astfel apelantă - declară calea de atac a apelului în termenul de 30 de zile prevăzut în alin. (1) al respectivului articol, partea adversă - devenită intimat - beneficiază fără niciun argument de un număr suplimentar de zile pentru motivarea şi depunerea apelului incident. 9. Autoarea excepţiei apreciază că acest privilegiu admis pentru o parte a litigiului încalcă egalitatea în faţa legilor a tuturor cetăţenilor, iar procesul nu mai este echitabil. Mai mult chiar, această procedură poate duce în mod indirect la încălcarea principiului de drept non reformatio in pejus - neagravarea situaţiei părţii prin propria cale de atac (art. 481 din Codul de procedură civilă), intimata beneficiind de informaţii suplimentare de la apelant care să îi permită o proprie cale de atac prin care să modifice în interesul său hotărârea primei instanţe. Practic, prin apariţia acestei căi de atac, acest principiu de drept va rămâne fără aplicabilitate. 10. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Acest privilegiu acordat doar unei părţi încalcă egalitatea în faţa legilor a tuturor cetăţenilor şi desfăşurarea echitabilă a procesului. De asemenea, încalcă principiul de drept non reformatio in pejus - neînrăutăţirea situaţiei părţii în propria cale de atac (art. 481 din Codul de procedură civilă). 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 472 alin. (1) şi ale art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 472 alin. (1): „Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.“; – Art. 474 alin. (1): „(1) Apelul incident şi apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 471 alin. (6).“ 15. Curtea reţine faptul că, ulterior invocării excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct. 47 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, fiind preluată soluţia legislativă, însă ţinând cont de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a fost interpretată sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale în redactarea anterioară acestei modificări, întrucât continuă să producă efecte juridice în cauză. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 - Egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 - Accesul liber la justiţie din Constituţie. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra unora dintre dispoziţiilor legale criticate, respectiv asupra dispoziţiilor art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 280 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 21 ianuarie 2019, paragrafele 23-28, constatând că acestea sunt constituţionale. 18. Curtea a observat că dispoziţiile legale criticate reglementează apelul incident potrivit căruia intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Astfel, constatând că partea potrivnică a formulat apel prin care tinde la reformarea hotărârii de fond, partea care nu a declarat apel principal poate formula apelul incident prin care să tindă, la rândul său, la schimbarea hotărârii de fond, după expirarea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal. 19. Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale consacrate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. 20. Odată formulat, apelul incident poate fi exercitat numai cu respectarea condiţiilor impuse de lege, respectiv acesta se poate exercita doar de intimatul care justifică un interes în promovarea căii de atac; cererea se poate face după împlinirea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal; scopul apelului incident fiind acela de a obţine reformarea hotărârii, prin apelul incident trebuie să fie probat şi motivat un interes propriu al intimatului, el putându-se face numai la apelul introdus de partea cu interese contrare în proces; apelul incident trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de lege pentru cererea de apel. Mai mult, în cazul în care apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efecte. 21. Prin urmare, apelul incident nu reprezintă o instituţie procesuală de sine stătătoare, ci o cale de atac ce va fi formulată numai în corelaţie cu apelul principal formulat în cauză. Astfel, Curtea constată că textul criticat tinde la găsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale recunoscute tuturor părţilor în procesul civil, fără a contraveni prevederilor art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.092 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011). Obiectivul urmărit prin consacrarea acestei instituţii procesuale este acela de a împiedica introducerea apelurilor în scop de şicană, oferindu-i şi intimatului posibilitatea de a solicita reformarea hotărârii atacate. 22. Curtea a mai reţinut faptul că, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 474 alin. (1) coroborat cu art. 471 alin. (6) din Codul de procedură civilă, apelul incident, depus odată cu întâmpinarea, se comunică de îndată apelantului, instanţa punându-i în vedere acestuia faptul că are obligaţia să depună la dosar răspunsul în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării, astfel încât apelantul are posibilitatea de a răspunde la motivele invocate prin cererea de apel incident formulată în cauză. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv în privinţa art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 24. Distinct de cele de mai sus, Curtea reţine că legiuitorul impune exigenţa ca apelul incident şi apelul provocat să fie depuse odată cu întâmpinarea. Aceasta înseamnă că nerespectarea acestei prescripţii procedurale atrage după sine sancţiunea decăderii din dreptul intimatului de a depune apelul. Apelul incident sau provocat este formulat sub forma unei cereri incidentale care urmează procedura prevăzută pentru cererea principală. 25. De asemenea, cu privire la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind pretinsa încălcare a principiului non reformatio in pejus prevăzut de art. 481 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că menţionatul articol prevede că apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege. 26. Însă, textul legal criticat vizează situaţia în care apelul incident este promovat de către partea adversă apelantului principal, parte care îl formulează în nume propriu. Aşadar, textul art. 481 din Codul de procedură civilă este aplicabil apelantului principal numai în propria sa cale de atac. În aceste condiţii acesta nu poate invoca în legătură cu apelul incident încălcarea principiului non reformatio in pejus. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Asirom Vienna Insurance Group - S.A. din Bucureşti - Sucursala Timişoara în Dosarul nr. 109/273/2016** al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 472 alin. (1) şi ale art. 474 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
