Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.309D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.600D/2020, având ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, excepţie ridicată de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1 al Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.600D/2020 la Dosarul nr. 1.309D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Decizia civilă nr. 27 din 23 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva încheierii pronunţate de Judecătoria Dorohoi prin care i-a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 8. Prin Încheierea finală din Camera de consiliu din 23 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1, Judecătoria Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile D. Gaftoniuc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciază că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, întrucât nu există cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind judecată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, cu încălcarea principiului oralităţii şi al contradictorialităţii. 10. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.309D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011 sau Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014. 11. Judecătoria Botoşani - Secţia civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.600D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011. Sub aspectul criticii referitoare la inexistenţa unei căi de atac împotriva încheierii de reexaminare, instanţa reţine că tocmai această reexaminare reprezintă o cale de atac. Or, o hotărâre a instanţei nu poate fi atacată la nesfârşit, întrucât o asemenea soluţie ar veni în contradicţie cu principiul securităţii raporturilor juridice. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din criticile formulate, îl constituie, în concret, sintagma „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziţii potrivit cărora: „Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (1) care consacră dreptul de proprietate privată şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum şi prevederilor art. 1 din Primul Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată cuprinsă în art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, Decizia nr. 628 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 4 martie 2019, Decizia nr. 867 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 483 din 13 iunie 2019, Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.203 din 20 decembrie 2021, sau Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 24 iunie 2022, decizii prin care Curtea a statuat în sensul conformităţii acestei reglementări cu Legea fundamentală. 18. Astfel, prin Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021, precitată, paragrafele 19 şi 20, făcând trimitere la jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, Curtea a reţinut că art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă o normă procedurală ce reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, deoarece în discuţie este o chestiune prealabilă, a cărei soluţionare este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, precum şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. 19. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie. 20. De asemenea, prin Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021, precitată, paragrafele 12-14, Curtea a reţinut că o cerere de reexaminare reprezintă o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalităţii taxei de judiciare timbru, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită. Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 21). Atunci când a reglementat soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, scopul legiuitorului a fost respectarea principiului celerităţii, care ar fi grav afectat prin acordarea dreptului de a exercita o cale de atac împotriva încheierii de soluţionare a respectivei cereri, dat fiind că formularea acesteia suspendă procedura în faţa instanţei, aşa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, precitată, paragraful 22). 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1 al Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă şi constată că sintagma „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
