Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 316 şi art. 330 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Pătru Trandafir în Dosarul nr. 1.895/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.049D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care arată că, în cererea adresată instanţei de judecată, s-a referit şi la dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, instanţa omiţând să sesizeze Curtea Constituţională cu aceste dispoziţii legale. 4. În continuare, relevă aspecte ale litigiului în care a invocat excepţia de neconstituţionalitate referitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către instanţă. Arată, în esenţă, că, potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, orice cerere de partaj se taxează cu 3% din valoarea masei partajabile, însă instanţa de fond i-a stabilit o taxă de 5%. În soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, instanţa i-a stabilit o taxă de 3%. De asemenea, o altă instanţă, în soluţionarea cererii reconvenţionale formulate de partea pârâtă, a stabilit o taxă judiciară de timbru de 5%. Mai arată că dispoziţiile art. 316 din Codul de procedură civilă sunt contrare art. 315 din acelaşi act normativ, fiind aplicate nelegal de instanţa de judecată, în sensul audierii ca martori a unor rude în litigiul de fond, iar art. 330 din Codul de procedură civilă este criticat din perspectiva modului de expertizare a unui imobil. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât susţinerile autorului nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, acestea vizând modul de aplicare a unor texte legale de către instanţa de judecată. Faptul că o instanţă de judecată ar fi încălcat anumite articole dintr-o ordonanţă de urgenţă sau dintr-o lege nu înseamnă că acele texte legale sunt şi neconstituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 9 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.895/325/2016, Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 316 şi art. 330 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Pătru Trandafir într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de chemare în judecată pentru partajul bunurilor comune şi a cererii reconvenţionale formulate de partea pârâtă în cauză. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 316 din Codul de procedură civilă contravine art. 315 din acelaşi cod, care prevede că rudele şi afinii nu pot fi ascultaţi ca martori. Art. 330 din Codul de procedură civilă încalcă art. 16 din Constituţie în cazul în care valoarea stabilită de expert nu este cea pe care o consideră conform preţului pieţei. 8. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerile sale orale în faţa Curţii Constituţionale, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, instanţa constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Având în vedere caracterul imperfect al cererii depuse de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate la dosarul instanţei judecătoreşti a quo, aceasta din urmă a calificat drept excepţie de neconstituţionalitate numai cererea referitoare la dispoziţiile art. 316 şi art. 330 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, ţinând seama de art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă, calificarea cererilor o dă judecătorul cauzei şi, întrucât acesta a calificat drept excepţie de neconstituţionalitate numai cererea referitoare la dispoziţiile art. 316 şi art. 330 din Codul de procedură civilă, Curtea se consideră legal învestită numai cu aceasta. În consecinţă, reformularea în procedura din faţa Curţii Constituţionale a cererii depuse la instanţa de judecată a quo cu privire la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 echivalează, în drept, cu ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii, ceea ce este inadmisibil, întrucât are semnificaţia unei noi excepţii de neconstituţionalitate, şi nu a unei precizări sau completări în privinţa celei cu care Curtea a fost legal sesizată (a se vedea, cu privire la acest din urmă sens, şi Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, paragrafele 16-24). În aceste condiţii, Curtea constată că ridicarea unei noi excepţii de neconstituţionalitate este inadmisibilă, stabilirea cadrului procesual din faţa instanţei constituţionale realizându-se, de principiu, prin actul de sesizare a Curţii Constituţionale. 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 316 - Ascultarea rudelor şi afinilor şi art. 330 - Încuviinţarea expertizei din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 316: "În procesele privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele şi afinii prevăzuţi la art. 315, în afară de descendenţi." – Art. 330: "(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336.(2) Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.(3) În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv.(4) Dispoziţiile referitoare la expertiză, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă judiciară şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3).(5) La efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei." 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu normele constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, sau Decizia nr. 1.273 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008). Prin urmare, întrucât susţinerile autorului excepţiei vizează o contrarietate a dispoziţiilor art. 316 din Codul de procedură civilă cu cele ale art. 315 din acelaşi cod, Curtea reţine că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. 18. În continuare, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 330 care reglementează încuviinţarea expertizei din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei se referă la modul de aplicare a prevederilor legale într-o situaţie dată, şi anume aceea în care valoarea stabilită de expert nu este cea pe care o consideră conform preţului pieţei. Astfel de critici nu pot conduce la constatarea neconstituţionalităţii normei legale. 19. Prin urmare, din analiza excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de modul în care instanţa de judecată a aplicat, în cadrul litigiului în care acesta este parte, dispoziţiile legale criticate, astfel încât motivele invocate nu privesc conformitatea prevederilor legale criticate cu Legea fundamentală, ci, în realitate, aplicarea, în concret, a acestora de către instanţă, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excedează competenţei instanţei constituţionale. 20. De asemenea, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate. Or, Curtea apreciază că, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 316 şi art. 330 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Pătru Trandafir în Dosarul nr. 1.895/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
