Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. e) pct. (vii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Meze Food Services - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 119.902/299/2015* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.876D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că accesul la justiţie are loc în conformitate cu normele de drept comun, iar, în ceea ce priveşte imposibilitatea aplicării anumitor sancţiuni, respectiv a avertismentului, aceasta ţine de opţiunea legiuitorului de a sancţiona faptele de o anumită gravitate mai sever. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 119.902/299/2015*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. e) pct. (vii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Meze Food Services - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, se susţine că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 53 alin. (2) din Constituţie, în componenta privind proporţionalitatea restrângerii unui drept fundamental, întrucât realitatea din prezenta cauză nu justifică consecinţele pe care le presupune aplicarea măsurii suspendării activităţii operatorului economic pentru o perioadă de 30 de zile, cu atât mai mult cu cât presupusa contravenţie este deja sancţionată prin instituirea unei amenzi considerabile. În acest context, arată că principiul proporţionalităţii este prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, normă ce reprezintă dreptul comun în materie şi care prevede expres faptul că sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, iar sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei. Or, caracterul neconstituţional al dispoziţiilor criticate este dat tocmai de faptul că măsurile complementare, cu atât mai mult una atât de restrictivă, trebuie aplicate în mod personalizat, şi nu ca o regulă general aplicabilă per se. 7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticat nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale, întrucât sancţiunea complementară poate fi aplicată doar în condiţiile şi în temeiul legii, nefiind de natură a restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dosarul cauzei, îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. e) pct. (vii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005 (act normativ în forma avută, în dinamica legislativă, anterior modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 31 august 2017), care au următorul cuprins: "(1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează: [...] e) cele prevăzute la art. 10 lit. c) şi d): [...] (vii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni în situaţiile prevăzute la pct. (iv) şi (vi), indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute la pct. (i)-(vi) a fost aplicată sancţiunea prima dată în cadrul termenului de 24 de luni;" 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu a precizat, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat şi în privinţa căruia operează o restrângere prin prevederile art. 11 alin. (1) lit. e) pct. (vii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, aceasta susţinând numai faptul că măsurile instituite prin aceste norme, în mod special sancţiunile complementare, nu respectă principiul proporţionalităţii prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. În mod esenţial, rolul testului de proporţionalitate efectuat de către Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiilor sale este acela de a determina conţinutul normativ al drepturilor sau libertăţilor fundamentale, verificându-se dacă limitele legale stabilite în privinţa drepturilor sau libertăţilor fundamentale sunt structurate în acord cu natura şi substanţa acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013), în timp ce art. 53 din Constituţie vizează numai situaţia în care există o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale. Or, în cauza de faţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu numai că nu a indicat dreptul sau libertatea fundamentală incidentă, dar nu a indicat nici existenţa vreunei abateri normative de la realizarea prin textul criticat faţă de un drept sau libertate fundamentală. Prin urmare, având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu Decizia nr. 551 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 10 noiembrie 2016, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. e) pct. (vii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Meze Food Services - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 119.902/299/2015* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
