Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 189 din 26 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 189 din 26 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 903 din 6 septembrie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 161D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că pretinsa culpă a instanţei pentru a invoca exonerarea de la plata taxei judiciare de timbru pentru soluţionarea unei căi de atac este o chestiune de apreciere şi care, oricum, nu poate fi stabilită decât după judecarea acelei căi de atac.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, deoarece toate motivele de contestaţie în anulare, prevăzute de art. 503 din Codul de procedură civilă, fac referire la culpa instanţei, care fie nu a citat legal contestatorul, fie a fost necompetentă, deşi era obligată să îşi verifice competenţa, fie a săvârşit o eroare materială, fie a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, fie nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. În acest context, apreciază că pentru aceste situaţii fie justiţiabilul nu poate fi obligat la plata unei taxe judiciare de timbru pentru judecarea contestaţiei în anulare, ci poate fi obligat doar la cheltuieli de judecată, în cazul în care se respinge contestaţia în anulare, fie instanţa trebuie să dispună odată cu admiterea contestaţiei în anulare şi restituirea taxei judiciare de timbru.
    6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 124 din 3 martie 2016, paragraful 22.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziţii potrivit cărora „Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.“
    11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din data de 28 aprilie 2016, Decizia nr. 848 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 2 aprilie 2018, Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, sau Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale.
    13. Astfel, prin Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, precitată, soluţionând critici de neconstituţionalitate similare, invocate de aceeaşi autoare a excepţiei prin raportare la aceleaşi norme din Constituţie ca şi în prezenta cauză, la paragrafele 13-17, Curtea a reţinut că art. 503 din Codul de procedură civilă reglementează 5 motive de contestaţie în anulare, iar potrivit dispoziţiei legale criticate taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac, şi nu în raport cu motivele invocate, respectiv motivul de contestaţie în anulare obişnuită sau unul dintre motivele de contestaţie în anulare specială. Mai mult, potrivit art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza. Aşadar, o soluţie de admitere a contestaţiei în anulare presupune o activitate suplimentară a instanţei de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunţe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată. Prin urmare, nu poate fi reţinută contradicţia dispoziţiilor legale criticate cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    14. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Constituţie, Curtea a observat că taxa judiciară de timbru prevăzută de textul de lege criticat pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluţia pronunţată de instanţa de control judiciar, respectiv de admitere a contestaţiei în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluţionarea căii extraordinare de atac, instanţa judecătorească va înfăptui actul de justiţie, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestaţie raportat la actul de justiţie. Or, nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea art. 44 din Constituţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (a se vedea, în acest sens, cu titlu informativ, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015).
    15. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, paragraful 22).
    16. Referitor la pretinsa contrarietate a art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 faţă de dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), Curtea a observat că nu poate fi reţinută nici această critică, având în vedere că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestaţiei în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa în această materie, nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justiţiabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22).
    17. În ceea ce priveşte încălcarea celorlalte norme din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei, respectiv art. 1 alin. (4), art. 11 alin. (1) şi (2) şi art. 20, Curtea reţine că excepţia nu este motivată, iar din examinarea textului de lege criticat prin raportare la textele constituţionale de referinţă nu se poate deduce vreo critică de neconstituţionalitate.
    18. De altfel, aşa cum a învederat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, precitată, paragraful 23, în ipoteza în care ar exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul acordă posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.654/1/2019/1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 189 din 26 martie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016