Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 188 din 26 martie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 188 din 26 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 926 din 13 septembrie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Fundaţia „Ştefan cel Mare“, cu sediul în satul Voivodeasa, comuna Suceviţa, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 792/39/2019/a2 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 127D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 191D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Genel International - S.R.L. din localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 318/265/2019/a3 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 191D/2020 la Dosarul nr. 127D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, astfel, că, în ceea ce priveşte criticile potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, Curtea s-a mai pronunţat, statuând că această reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului român. De asemenea, referitor la împrejurarea potrivit căreia poprirea conturilor are drept consecinţă imposibilitatea plăţii taxei de timbru, învederează că, în opinia sa, aceasta vizează o situaţie de fapt care excedează controlului de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea nr. 3 din 14 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 792/39/2019/a2, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    8. Prin Încheierea civilă nr. 14/CC/A din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 318/265/2019/a3, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    9. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Fundaţia „Ştefan cel Mare“, cu sediul în satul Voivodeasa, comuna Suceviţa, judeţul Suceava, şi, respectiv, de Societatea Genel International - S.R.L. din localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a acordării ajutorului public judiciar.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că în situaţia în care unei societăţi îi sunt poprite conturile şi nu poate plăti taxa judiciară de timbru, acesteia îi este prejudiciat dreptul fundamental privind accesul la justiţie. Arată că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu prevăd scutirea plăţii taxei judiciare de timbru pentru această situaţie în care conturile sunt poprite, context în care menţionează că societatea nu poate încasa şi efectua plăţi, art. 42 reglementând doar reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, însă nu şi scutiri de la plata taxei de timbru, ceea ce, în opinia sa, contravine art. 21 alin. (2) din Constituţie. Învederează că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevăd posibilitatea acordării ajutorului judiciar sub forma scutirii de la plata taxelor de procedură numai în favoarea persoanelor fizice, în timp ce pentru persoanele juridice, cu a căror situaţie este asimilată, este prevăzută posibilitatea de obţinere a facilităţilor numai sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări. Mai mult, în opinia autorilor excepţiei, chiar simplul fapt că există taxe reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie. În fine, se susţine, că motivarea emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 „este străină de obiect“, aceasta fiind emisă cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie şi a legii de abilitare prevăzute de art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală.
    11. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    12. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora:
    - Art. 42:
    "(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:
    a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
    b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.
(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii."

    – Art. 43:
    "(1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.
(4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."

    – Art. 44:
    "(1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.
(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.
(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.
(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile."


    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) - (3) care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă, precum şi celor ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 28 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 27 aprilie 2023, Decizia nr. 384 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 24 septembrie 2021, Decizia nr. 292 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 13 august 2019, Decizia nr. 801 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 29 martie 2019, Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017, sau Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale.
    19. Astfel, prin Decizia nr. 28 din 16 februarie 2023, antereferită, paragrafele 17-19, Curtea a reţinut, referitor la dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, că normele legale criticate statuează cu privire la condiţiile de acordare a asistenţei judiciare şi fac trimitere la legea specială în domeniu, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Curtea a constatat că persoanele fizice beneficiază de ajutor public judiciar în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în schimb persoanele juridice pot beneficia, în anumite condiţii, doar de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 42 alin. (2) – (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilităţi în privinţa plăţii taxelor judiciare de timbru.
    20. În acest sens, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 221 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, Curtea a reţinut că în nicio situaţie o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea a arătat că dispoziţiile legale potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar reprezintă opţiunea legiuitorului român, în concordanţă cu transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Aşa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conţin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi, în acelaşi timp, în deplină concordanţă cu normele constituţionale sau convenţionale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituţie, stabilind criteriile de discriminare, printre care şi cel referitor la avere, se referă la cetăţenii României, deci la categoria persoanelor fizice, şi nu juridice. De aceea, raţiunea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.
    21. În acelaşi sens, prin Decizia nr. 384 din 8 iunie 2021, antereferită, paragraful 16, referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea Constituţională a observat că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, iar, în mod excepţional, instanţa poate acorda aceste facilităţi fiscale în alte cazuri în care apreciază că, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia. De asemenea, la paragraful 21 din aceeaşi decizie, referitor la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a reţinut că încheierea prin care se soluţionează cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul, aceştia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluţionată în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă. Instanţa de judecată încuviinţează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluţionării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Curtea a avut în vedere şi dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, potrivit cărora orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea. Aşadar, având în vedere că situaţia materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum şi luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credinţă, legea a prevăzut, prin dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanţei tocmai pentru a se restabili situaţia legală.
    22. Prin Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 1 septembrie 2022, la paragrafele 21 şi 22, în ceea ce priveşte problema previzibilităţii stabilirii şi achitării taxelor judiciare de timbru, pentru asigurarea predictibilităţii normelor de procedură, astfel încât părţile să cunoască încă de la momentul sesizării instanţei care este modul de judecată a pricinii lor şi a securităţii situaţiei juridice a părţilor, invocând Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, paragraful 32, spre exemplu, Curtea a reţinut că dreptul naţional român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa judiciară de timbru, modalităţile sale de calcul şi consecinţele în caz de neplată, reclamantul putându-se aştepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate. Astfel, Curtea a observat că art. 44 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se referă la facilităţile fiscale acordate pentru plata taxelor judiciare de timbru, ce vor fi acordate, însă, numai persoanelor juridice. În cazul în care instanţa eşalonează plata taxelor judiciare de timbru, aceasta se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, în cazul în care instanţa eşalonează sau amână plata taxei judiciare de timbru, aceasta va transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite. Persoana juridică beneficiară a acordării facilităţilor fiscale sub forma eşalonării sau amânării trebuie să aibă în vedere faptul că neplata uneia din aceste rate (indiferent de rată sau de cuantumul acesteia) sau nerespectarea unui termen de plată dintre cele stabilite de instanţă prin încheiere nu atrage anularea cererii ca insuficient timbrată de către instanţă, organele fiscale fiind cele care, în cazul eşalonării, procedează la urmărirea executării obligaţiei.
    23. Curtea a statuat, de altfel, în mod constant în jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Aşa fiind, atunci când timbrarea acţiunii este o cerinţă imperativă a legii, judecătorul nu poate soluţiona o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plăţii taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013).
    24. În fine, cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, formulată prin raportare la art. 115 din Constituţie, prin Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023, paragrafele 15-20, Curtea a reţinut că, potrivit art. 115 alin. (1) - (3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, iar dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care îi permit acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanţă de urgenţă, şi nu o ordonanţă simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.
    25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fundaţia „Ştefan cel Mare“, cu sediul în satul Voivodeasa, comuna Suceviţa, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 792/39/2019/a2 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Genel International - S.R.L. din localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 318/265/2019/a3 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 42, 43 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016