Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Olimpiu Moldovan în Dosarul nr. 7.115/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 708D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.293D/2019, având acelaşi obiect, excepţie ridicată de Delia-Maria Răuţă-Roşca în Dosarul nr. 354/102/2019 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent menţionează că autoarea excepţiei a depus note scrise, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi o cerere de conexare a cauzei la un dosar al Curţii care are termen de judecată în data de 28 mai 2020. 6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema la care a făcut referire magistratul-asistent în Dosarul nr. 2.293D/2019. Reprezentantul Ministerului Public arată că cererea este inadmisibilă, deoarece dosarul la care se solicită conexarea nu se află pe rolul Curţii în şedinţa din 26 mai 2020. 7. Curtea respinge cererea formulată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.293D/2019 şi, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.293D/2019 la Dosarul nr. 708D/2018, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată, mai întâi, că este de acord cu conexarea şi, pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a acesteia, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 23 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.115/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Olimpiu Moldovan într-un litigiu având ca obiect stabilirea unor drepturi care se acordă potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. 10. Prin Încheierea din 11 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 354/102/2019, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) fraza I teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Delia-Maria RăuţăRoşca într-un litigiu având ca obiect stabilirea unor drepturi care se acordă potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul Curţii nr. 708D/2018, se arată că dispoziţiile criticate încalcă art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în măsura în care noţiunea domeniu se interpretează restrictiv, în mod abstract, în sensul că exclude aplicabilitatea ei la teza de doctorat realizată la nivel concret în domeniul de activitate în care doctorandul îşi realizează activitatea. 12. Autorul îşi întemeiază motivarea pe distincţia dintre conţinutul concret al tezei de doctorat şi domeniul abstract în care aceasta este încadrată. Astfel, apreciază că sunt discriminate persoanele care redactează teze de doctorat al căror conţinut concret aparţine domeniului în care îşi desfăşoară şi activitatea, deşi domeniul tezei, conform nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor instituţiilor de învăţământ superior în cadrul unei universităţi, pe care autorul îl denumeşte abstract, nu are legătură cu domeniul în care îşi desfăşoară şi activitatea. Aceste persoane sunt discriminate faţă de persoanele care, la rândul lor, redactează teze de doctorat cu un conţinut care ţine de domeniul în care îşi desfăşoară şi activitatea, dar care sunt şi încadrate, în mod abstract, într-un domeniu în care îşi desfăşoară şi activitatea. În opinia autorului, ştiinţele se întrepătrund din ce în ce mai mult, astfel încât niciun domeniu nu poate fi privit restrictiv. De pildă, ingineria şi managementul se intersectează în mod firesc cu multe alte domenii şi, ca atare, pot privi chiar şi o altă sferă de activitate, cum este ordinea publică. 13. În Dosarul nr. 2.293D/2019 se arată că, atunci când întro lucrare sunt aprofundate mai multe discipline, una dintre acestea va fi trecută în mod expres pe diploma aferentă titlului de doctor. Acest fapt nu înlătură însă caracterul interdisciplinar al acesteia şi nici nu poate elimina legătura domeniului tezei de doctorat cu domeniul în care titularul diplomei de doctor îşi desfăşoară activitatea. Din acest motiv este discriminatorie acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legeacadru nr. 153/2017 doar persoanelor al căror titlu de doctor este într-un singur domeniu, respectiv cel în care îşi desfăşoară şi activitatea. 14. Se mai arată, în final, că autorităţile şi instituţiile aplică în mod diferenţiat dispoziţiile criticate deoarece acestea nu respectă standardele de redactare a normelor juridice prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. 15. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţie, întrucât aceasta ar echivala cu o antepronunţare în cauza cu a cărei soluţionare este învestită. 16. Tribunalul Mureş - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 708D/2018, apreciază că această condiţionare a acordării titlului de doctor de desfăşurarea activităţii în domeniul pentru care se deţine acesta este justificată de necesitatea respectării interesului angajatorului de a utiliza competenţele şi performanţele individuale ale angajaţilor. Totodată, invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (deciziile nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 şi nr. 1.615 din 20 decembrie 2011). 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 14 alin. (1) teza a doua şi, respectiv, fraza întâi din teza a doua din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere modul de formulare a obiectului celor două excepţii de neconstituţionalitate în cele două acte de sesizare a Curţii, precum şi conţinutul criticilor de neconstituţionalitate, Curtea observă că este criticată exclusiv sintagma „dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul“, care se regăseşte în prevederile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. În aceste condiţii, obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins: „Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.“ 22. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 referitor la stilul actelor normative. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai fost examinate prin Decizia nr. 207 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 3 iulie 2020, şi Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2020. În aceste decizii, Curtea a menţionat, cu titlu general, că indemnizaţia prevăzută de acest text legal face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, stabilite de legiuitor, în limitele opţiunii sale, iar raţiunea acordării acestei indemnizaţii este încurajarea personalului plătit din fonduri publice de a participa activ în viaţa ştiinţifică, de a-şi perfecţiona cunoştinţele într-un domeniu dat şi de a-şi îmbunătăţi performanţele profesionale la locul de muncă (a se vedea Decizia nr. 207 din 28 mai 2020, paragraful 14, şi Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019, paragraful 13). 24. Curtea a apreciat, totodată, că era pusă în discuţie modalitatea de interpretare a sintagmei „dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. În aceste condiţii, Curtea s-a raportat la prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, a conchis Curtea, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate aspectele referitoare la aplicarea şi interpretarea legii în speţele deduse spre judecată instanţelor judecătoreşti. Curtea a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea paragrafele 15-18 din Decizia nr. 207 din 28 mai 2020 şi paragrafele 14-16 din Decizia nr. 695 din 31 octombrie 2019.) 25. Curtea reţine că şi în cauza de faţă autorii excepţiei de neconstituţionalitate pun în discuţie exclusiv modul de interpretare a sintagmei „dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, atunci când se aplică aceste prevederi unor cazuri particulare, trebuie să se stabilească, printre altele, (1) domeniul ştiinţific pentru care este deţinut titlul de doctor, (2) natura activităţii pe care o desfăşoară deţinătorul titlului de doctor şi, cel mai important, (3) dacă domeniul ştiinţific pentru care este deţinut titlul de doctor se situează în domeniul de activitate a persoanei care deţine acest titlu. Toate aceste operaţiuni ţin, însă, de interpretarea şi/sau aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 la situaţii particulare, astfel încât criticile autorilor din prezenta cauză nu pot fi examinate de Curtea Constituţională, care are ca atribuţie verificarea compatibilităţii dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu Constituţia. 26. În raport cu cele expuse, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) teza întâi partea finală din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Olimpiu Moldovan în Dosarul nr. 7.115/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Delia-Maria Răuţă-Roşca în Dosarul nr. 354/102/2019 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
