Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 3.654/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.900D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că autoarele acesteia solicită, în realitate, interpretarea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.654/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Sibiu. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie în măsura în care se interpretează că principiul contributivităţii, în baza căruia funcţionează în prezent sistemul public de pensii, se aplică şi pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Astfel, arată că principiul contributivităţii presupune o corelaţie între contribuţiile de asigurări sociale datorate şi drepturile de pensie aferente acestor contribuţii, ceea ce nu are corespondent în legislaţia din perioada anterioară datei mai sus arătate, întrucât contribuţia de asigurări sociale era datorată de angajator în baza art. 1 din Legea nr. 389/1972 asupra câştigului brut realizat de personalul salariat, iar contribuţia la pensia suplimentară era datorată la salariul tarifar al salariatului. 6. Autoarele excepţiei susţin că este încălcat şi principiul securităţii juridice în condiţiile în care dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar fi interpretate că se aplică în concurenţă cu art. 165 din aceeaşi lege aceleiaşi situaţii juridice, respectiv pentru veniturile salariale obţinute în perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001. Astfel, amintesc că art. 165 din Legea nr. 263/2010 stabileşte o normă care derogă de la principiul contributivităţii. 7. În sfârşit, autoarele excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neclare, generând interpretări diferite ale caselor de pensii în raport cu interpretările instanţelor de judecată. 8. Tribunalul Sibiu - Secţia civilă consideră că „excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece priveşte Legea nr. 263/2010 raportat la art. 15 alin. (2) din Constituţie, iar această prevedere nu a fost constatată ca fiind neconstituţională până în prezent“. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorul excepţiei privesc modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: […] c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite“. 14. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la neretroactivitatea legii civile. De asemenea arată că sunt înfrânte principiul securităţii juridice şi cerinţa de claritate şi previzibilitate a legii ce decurg din prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000 şi intrată în vigoare la data de 1 aprilie 2001, legiuitorul a reglementat un sistem public de pensii întemeiat pe principiul contributivităţii. Întrucât stabilirea condiţiilor de pensionare şi modul de calcul al pensiei sunt subordonate principiului tempus regit actum, legiuitorul a înţeles ca pentru persoanele care vor ieşi la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 şi, ulterior, a Legii nr. 263/2010, dar care au muncit şi anterior datei de 1 aprilie 2001, să se instituie un sistem de calcul al pensiilor care să ţină cont de aceste perioade. Astfel, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 a fost asimilată stagiului de cotizare [art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 16 lit. a) din Legea nr. 263/2010], legiuitorul reglementând, de asemenea, un mod de calcul al pensiilor pentru perioadele de muncă anterioare datei de 1 aprilie 2001 care să fie în acord cu modul de stabilire a pensiilor potrivit principiului contributivităţii, dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, menţionate de autoarea excepţiei, făcând parte din această reglementare. 16. Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu au un caracter retroactiv, ci reflectă libertatea de care se bucură legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, „de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare“. (A se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007.) 17. De altfel, referindu-se la dispoziţiile Legii nr. 19/2000, având un conţinut identic cu cele criticate în prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi cu privire la aceeaşi problematică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, a arătat, în esenţă, că, potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajaţi obligaţia plăţii unei contribuţii în cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare, pentru pensia suplimentară, care, conform normei în cauză, se baza pe „principiul mutualităţii între angajaţi“, aceasta constituind „expresia unei forme, chiar primare, a principiului contributivităţii“. Totodată, contribuţia pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor, iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative, contribuţia se aplica asupra câştigului brut realizat de salariaţi. Astfel, „atât angajatorul, cât şi salariatul contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regăseşte şi în reglementarea actuală“. Prin urmare, instanţa supremă a apreciat că „nu poate fi primită teoria potrivit căreia s-ar face o aplicare retroactivă a Legii nr. 19/2000 în ceea ce priveşte principiul contributivităţii, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au născut anterior datei de 1 aprilie 2001“. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 3.654/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
