Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 857 din 27 august 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Maria Laţa şi Ioana Gazsi în Dosarul nr. 911/191/2019/a1 al Judecătoriei Blaj. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 41D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece critica autoarelor excepţiei vizează modalitatea de stabilire în concret a taxei judiciare de timbru, care nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 1.266 din 10 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 911/191/2019/a1, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă că în cauză, ca urmare a unei taxe de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acţiunii deduse judecăţii este partajul judiciar (sistarea stării de indiviziune), cerere care include şi constatarea bunurilor de împărţit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărţit şi care se includ iniţial pentru timbrare în art. 5 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru ca apoi să se aplice art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ. Menţionează că petitele vizând succesiunile au fost determinate doar de tehnica de redactare a dispozitivului viitoarei hotărâri şi doar pentru justificarea calităţii procesuale pasive a pârâţilor moştenitori (acestea nu erau şi nici nu sunt utile cauzei). Finalitatea acţiunii reclamanţilor este partajul judiciar şi intabularea dreptului de proprietate. Or, o astfel de acţiune trebuie timbrată conform dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Însă, într-o practică devenită deja constantă, se taxează conform art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 capetele de cerere referitoare la masa succesorală, introduse fortuit de avocaţi ca petite (altfel se anulează cererea), şi apoi, conform art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ, capătul de cerere privind partajul propriu-zis. Consecinţa este că, prin aplicarea cumulată în aceeaşi acţiune şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se ajunge la impunerea unei taxe de timbru care face imposibilă susţinerea unei acţiuni în instanţă. Se mai arată că existenţa partajului judiciar atrage o timbrare mai favorabilă [petitele anterioare doar determinând bunurile de partajat, deci se includ în prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)], însă prin aplicarea cumulată a prevederilor art. 3 alin. (1) şi ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se ajunge la o valoare mai mare decât taxa de timbru legală şi în acest fel reclamanţii sunt puşi în situaţia de a nu putea timbra acţiunea, fiind astfel încălcat accesul lor la justiţie şi la un proces echitabil şi imparţial.
    6. În fine, autoarele subliniază că nu invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) sau a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privite separat, ci susţin neconstituţionalitatea cumulării acestora în calcularea taxei de timbru aferente unui partaj judiciar, în cazul în care, pentru a se ajunge la judecarea partajului, a fost necesară şi formularea de capete de cerere pentru stabilirea bunurilor supuse împărţelii, atunci când acestea din urmă privesc moşteniri succesive.
    7. Judecătoria Blaj, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei invocate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins normativ:
    - Art. 3 alin. (1):
    " Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
    b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
    c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
    d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
    e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.;"

    – Art. 5 alin. (2):
    "Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."


    12. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai constituit recent obiect al controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici identice, formulate prin raportare la aceleaşi norme constituţionale ca şi în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 693 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 26 martie 2024, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    14. Astfel, prin decizia precitată, paragrafele 14-16, analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea a constatat că nemulţumirea autoarelor acesteia are în vedere modalitatea în care instanţa învestită cu soluţionarea litigiului a interpretat şi a aplicat dispoziţiile criticate la cazul concret dedus judecăţii. Având în vedere aceste critici, Curtea subliniază că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice.
    15. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată într-o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    16. În consecinţă, problema de drept invocată de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la modalitatea de timbrare a acţiunii în cadrul căreia au invocat excepţia de neconstituţionalitate - este în realitate o problemă de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecăţii instanţei judecătoreşti. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra interpretării şi aplicării legii, care reprezintă atribuţii ale instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    17. Distinct de cele reţinute în Decizia nr. 693 din 12 decembrie 2023, mai sus menţionată, Curtea învederează că în jurisprudenţa sa constantă s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea a statuat că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Maria Laţa şi Ioana Gazsi în Dosarul nr. 911/191/2019/a1 al Judecătoriei Blaj.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Blaj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016