Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mihai-Sorin Mateş în Dosarul nr. 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.677D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat George Cătălin Dura, din Baroul Bihor, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.745D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Julien-Adin Bochiş în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de domnul avocat George Cătălin Dura, din Baroul Bihor, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.745D/2020 la Dosarul nr. 1.677D/2020. 6. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.745D/2020 la Dosarul nr. 1.677D/2020, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată. Susţine că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, sub aspectul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Evocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale şi apreciază că situaţia juridică a personalului bugetar de acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau specialitate ori studii este identică, motiv pentru care şi tratamentul juridic, adică salariul de bază şi indemnizaţia de încadrare, trebuie să fie acelaşi. În măsura în care dispoziţiile criticate nu se aplică şi personalului avansat, lipsesc de sens şi anulează însăşi raţiunea adoptării acestora, respectiv egalizarea veniturilor personalului bugetar. 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională răspunzând unor critici similare prin Decizia nr. 226 din 28 aprilie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.417/111/2020, Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai-Sorin Mateş într-o cauză având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.677D/2020. 11. Prin Încheierea din 2 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Julien-Adin Bochiş într-o cauză având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.745D/2020. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care nu se aplică şi personalului avansat care, în mod obiectiv, se află în aceeaşi situaţie cu celelalte 3 categorii de personal vizate de prevederile criticate. În susţinerea excepţiei sunt formulate o serie de consideraţii principiale cu privire la noţiunile de egalitate pur formală, egalitate relativă sau drept la diferenţă, aşa cum au fost conturate în literatura juridică de specialitate, în documente internaţionale, precum şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 13. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal arată că autorul excepţiei pune în discuţie o chestiune de interpretare a legii, şi nu de constituţionalitate a acesteia. 14. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, situaţia juridică a personalului bugetar de acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate şi aceleaşi studii fiind identică, atunci şi tratamentul juridic aplicabil - reglementarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare - trebuie să fie acelaşi, nefiind permis, spre exemplu, ca funcţionari publici de acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate şi aceleaşi studii să aibă indemnizaţii de încadrare diferite. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie exclusiv prevederile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată“. 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, criticate de autorii prezentei excepţii în prezenta cauză, au reglementat situaţia cuantumului salariilor de bază în intervalul 1 iulie 2017-31 decembrie 2021 ale (i) personalului nou-încadrat, (ii) personalului numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel şi (iii) personalului promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale. Legiuitorul a prevăzut, în ceea ce priveşte cuantumul salariilor de bază ale celor 3 categorii de personal, în intervalul 1 iulie 2017-31 decembrie 2021, o soluţie care stabilea, pe de o parte, că salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat şi, pe de altă parte, că salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. 21. Autorii excepţiei consideră, în esenţă, că prevederile criticate discriminează personalul care avansează în gradaţie faţă de personalul nou-încadrat, cel numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv cel promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale. Autorii prezentei excepţii reclamă faptul că prevederile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu fac referire şi la ipoteza personalului care avansează în gradaţie. Din cauza acestei omisiuni, apreciază autorii, personalul care avansează în gradaţie este discriminat faţă de cele 3 categorii reglementate de prevederile legale criticate. Curtea consideră că această critică este neîntemeiată întrucât, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, avansarea în gradaţie reprezintă o situaţie obiectiv diferită faţă de promovarea în funcţie sau grad profesional. 22. Astfel, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX la legea-cadru. Se observă, deci, că legiuitorul menţionează distinct funcţia, gradul/treapta profesională şi gradaţia, fiecare dintre aceste elemente făcând parte din structura logică a noţiunii de salariu de bază. Cu alte cuvinte, salariului unei anumite persoane îi corespunde o anumită gradaţie, o anumită funcţie şi un anumit grad/o anumită treaptă profesională. De altfel, prin acelaşi articol se definesc gradaţia şi gradul/treapta profesională. Potrivit art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile acestei legi. În schimb, treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii medii, iar gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată şi studii medii, după caz, în condiţiile legii [a se vedea art. 7 lit. k) şi l) din Legea-cadru nr. 153/2017]. 23. Însă, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/ salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/ indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu“. Totodată, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia „Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă [...]“. Aşadar, se observă că îmbunătăţirea situaţiei personalului din perspectiva vechimii în muncă, respectiv a gradaţiei, are drept consecinţă avansarea din perspectiva Legii-cadru nr. 153/2017, în vreme ce îmbunătăţirea situaţiei din perspectiva funcţiei şi/sau gradului profesional este caracterizată de legiuitor drept promovare. Ca atare, contrar susţinerilor autorilor excepţiei, cei care avansează în gradaţie nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie cu cei care promovează în funcţie/grad profesional/treaptă profesională. Or, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi, deci, instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 875 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 27 ianuarie 2021; Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003; Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006; Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011; Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai-Sorin Mateş în Dosarul 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi de Julien-Adin Bochiş în Dosarul nr. 1.909/111/CA/2019*-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
