Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ioan Vartolomei în Dosarul nr. 11.348/190/2019/a2 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 40D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se critică, de fapt, o omisiune legislativă, respectiv neincluderea cauţiunii ca formă de ajutor public judiciar. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 11.348/190/2019/a2, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată cu ocazia soluţionării unei cereri având ca obiect reexaminarea acordării ajutorului public judiciar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că în contextul în care legiuitorul nu a inclus şi cauţiunea ca formă de ajutor public judiciar, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. Apreciază că omisiunea legislativă invocată are relevanţă constituţională, având în vedere că generează încălcarea art. 16 şi 21 din Constituţie, sens în care invocă Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, prin care Curtea Constituţională a reţinut că dacă în discuţie este o omisiune legislativă, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, nu poate ignora viciul de neconstituţionalitate existent, deoarece tocmai omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea unui drept fundamental. Or, în speţă, autorul excepţiei susţine că tocmai omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului său de acces liber la justiţie. De asemenea, un alt argument al neconstituţionalităţii reglementării criticate este acela conform căruia, dacă s-a început procedura executării silite şi prin poprire, aşa cum este şi situaţia din speţă, orice sumă de bani existentă în contul unei persoane este indisponibilizată, iar accesul la aceste sume se poate realiza numai după încheierea procedurii de executare, care poate dura o perioadă îndelungată. Apreciază că acest inconvenient legislativ se poate remedia prin includerea cauţiunii în sfera de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi, astfel, este garantat accesul la un proces echitabil. 6. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 contravin principiului egalităţii în drepturi, respectiv accesului liber la justiţie al cetăţenilor, cât timp debitorii care au înţeles să solicite în cadrul contestaţiilor la executare şi suspendarea executării silite nu pot beneficia de niciuna dintre formele de acordare a ajutorului public judiciar, în ceea ce priveşte cauţiunea. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora, „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: [...] d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din data de 22 decembrie 2014, Decizia nr. 504 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 4 decembrie 2017, sau Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 2 iunie 2021, decizii prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, referitor la critica privind absenţa reglementării cauţiunii dintre formele de ajutor public judiciar, Curtea a subliniat că acest aspect vizează, în realitate, o omisiune legislativă, context în care a respins, ca fiind inadmisibile, criticile formulate. 13. Raportat la prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar celor reţinute în jurisprudenţa precitată, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanţă constituţională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanţa constituţională a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). 14. Aşadar, Curtea învederează faptul că susţinerile autorului excepţiei nu au natura unor veritabile critici de neconstituţionalitate, ci tind la completarea textului de lege criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Or, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa mai sus menţionată, Curtea Constituţională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare. Prin urmare, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 este inadmisibilă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ioan Vartolomei în Dosarul nr. 11.348/190/2019/a2 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
