Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale, excepţie ridicată de Societatea Euromobila Prod - S.R.L., cu sediul în municipiul Giurgiu, în Dosarul nr. 1.320/122/2016 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 172D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că nu se formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se doreşte adoptarea unei alte soluţii legislative. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată, apreciind că nu poate fi reţinută încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, atât timp cât norma legală impune aceleaşi condiţii tuturor contribuabililor pentru a beneficia de scutirile fiscale menţionate în actul normativ criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.320/122/2016 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Euromobila Prod - S.R.L. cu sediul în municipiul Giurgiu, cu ocazia judecării unei acţiuni în contencios administrativ, în contradictoriu cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul regiunii Ploieşti, având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a înştiinţării de respingere a notificării nr. 2.960 din 6 aprilie 2016. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 înfrâng principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare între contribuabili, în sensul că reglementează privilegii în favoarea unora dintre aceştia, excluzându-i pe alţii. Arată că, prin ordonanţa de urgenţă menţionată, legiuitorul a urmărit să instituie un sistem de măsuri pentru asigurarea unei bune colectări a creanţelor fiscale care au fost eşalonate la plată. Legiuitorul a prevăzut, astfel, anularea cotei de 54,2% din dobânda eşalonată la plată în folosul celor ce îşi sting anticipat obligaţiile de plată eşalonate. Aşadar, determinantă şi suficientă pentru acordarea beneficiului anulării cotei de 54,2% din dobânda eşalonată la plată este acţiunea contribuabilului de a achita în avans suma ce urmează a rămâne în contul organelor fiscale. Prin urmare, apreciază că obiectivul urmărit de legiuitor, respectiv acela de colectare anticipată, este atins cu prisosinţă şi în ipoteza în care contribuabilul a achitat integral obligaţia de plată, mai puţin cota de 54,2% din dobânda eşalonată la plată, care, oricum, va fi restituită. Aşa fiind, apreciază că neachitarea în termenul impus de lege a cotei de 54,2% din dobânda eşalonată la plată nu poate fi un element care să îl excludă pe contribuabilul în cauză de beneficiul scutirii de la plată. În acest context, consideră că societatea este discriminată în raport cu alte societăţi/contribuabili în favoarea cărora este reglementat un regim privilegiat, subliniind că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept/beneficiu, iar remediul constituţional specific îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. Or câtă vreme principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, atunci nu există niciun motiv rezonabil pentru care un contribuabil care a achitat integral obligaţiile impuse de lege, mai puţin cota care oricum i-ar fi fost restituită, să nu beneficieze, la rândul său, asemenea contribuabilului care a achitat cota de 54,2%, ulterior restituită, de reducerea la plata acestui procent. 6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate „apare ca nejustificată“. În acest sens, arată că diferenţa operată de prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 4/2016, între cele două categorii de contribuabili, respectiv cel care a achitat inclusiv cota de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi cel care nu a achitat-o, justifică un tratament juridic diferenţiat, impunându-se a se reţine că cele două categorii de contribuabili se află în situaţii juridice diferite din perspectiva incidenţei normei analizate. Instanţa de judecată arată că intenţia legiuitorului a fost tocmai aceea de a acorda o bonificaţie contribuabililor care au achitat integral dobânda eşalonată la plată faţă de cei care nu au achitat-o integral, procedura/modalitatea de restituire a cotei de 54,2% fiind atributul organului fiscal. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, din analiza argumentelor formulate, autoarea excepţiei nu invocă o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, ci lipsa de logică a normei legale care impune, pentru a obţine o facilitate fiscală, achitarea unei sume de bani ce urmează a fi restituită, ulterior, contribuabilului. Raportat la art. 16 din Constituţie, Guvernul consideră că nu se poate reţine încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, din moment ce norma legală impune aceeaşi condiţie tuturor contribuabililor pentru a putea beneficia de facilitatea fiscală instituită. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 21 octombrie 2015, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 4/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, prevederi potrivit cărora „Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016 pot beneficia de anularea unei cote de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi nestinsă la 30 septembrie 2015, inclusiv, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la 31 martie 2016. În acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi şi art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi celor ale art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind egalitatea în faţa legii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum reiese din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, precum şi din preambulul acesteia, promovarea acestui act normativ a fost generată de interesul general de susţinere a creşterii economice prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au fost în măsură să acceseze o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante, împrejurare ce a impus instituirea unei măsuri conjuncturale de acordare a unei facilităţi fiscale prin care s-a urmărit stimularea conformării voluntare a contribuabililor la plata obligaţiilor fiscale şi maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic şi, respectiv, diminuarea arieratelor bugetare, aspect de care beneficiază întreaga societate. De asemenea, prin procedura din 16 noiembrie 2015, modificată şi completată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 378 din 17 martie 2016, s-a prevăzut faptul că facilităţile fiscale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, se acordă fie de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale subordonate, pentru obligaţiile de plată administrate de aceasta, fie de către direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, pentru obligaţiile stabilite de acestea şi care, potrivit legii, se transmit spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 14. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiţii expres prevăzute de acest act normativ, iar, în caz contrar, organul fiscal emite o înştiinţare de respingere a notificării, ori de câte ori constată că respectivul contribuabil nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 44/2015, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat şi în prezenta cauză. Prin acest act normativ, se creează cadrul legal pentru ca orice persoană fizică, persoană juridică sau alte entităţi fără personalitate juridică aflate în dificultate să ajungă la zi cu plata taxelor şi impozitelor, beneficiind de anularea obligaţiilor de plată accesorii datorate şi neplătite, reprezentând penalităţi de întârziere; o cotă de 54,2% din dobânzi; o cotă de 77,1% din majorările de întârziere datorate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010, respectiv până la data de 1 iulie 2010, aferente obligaţiilor de plată principale, numite în continuare debite, restante la 30 septembrie 2015 sau plătite până la această dată. 15. Potrivit conţinutului normativ al reglementării criticate în speţă, Curtea distinge două ipoteze pentru care acordă legiuitorul facilităţi fiscale, şi anume, contribuabililor care, la data de 30 septembrie 2015, beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, şi contribuabililor care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016. Aceştia pot beneficia de anularea unei cote de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi nestinsă la 30 septembrie 2015, inclusiv, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la 31 martie 2016. În acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de procedură fiscală. 16. Aşa fiind, contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, pot beneficia de anularea unei cotei de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi nestinsă la 30 septembrie 2015, inclusiv, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la 31 martie 2016, iar, în acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de procedură fiscală. Scopul acestei măsuri/facilităţi fiscale este, pe de o parte, în sensul sprijinirii contribuabililor aflaţi în dificultate, iar pe de altă parte, în sensul stimulării achitării obligaţiilor de plată restante la buget şi majorării încasărilor bugetare. 17. Cu privire la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia, prin prevederile legale criticate se instituie o discriminare între contribuabili, în sensul că acestea reglementează privilegii în favoarea unora dintre aceştia, excluzându-i pe alţii, Curtea subliniază faptul că, în materie fiscală, regula o reprezintă plata obligaţiilor fiscale, anularea sau acordarea unor facilităţi fiscale având un caracter de excepţie, fiind astfel incidentă regula exceptio est strictissimae interpretationis, potrivit căreia atunci când o normă juridică instituie o excepţie de la regulă, aceasta nu poate fi extinsă şi la alte situaţii pe care norma juridică nu le prevede, acest beneficiu neputând fi convertit într-un drept fundamental. 18. În acest sens este, spre exemplu, şi Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, prin care Curtea a statuat că art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor“ (a se vedea Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, şi Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012). Totodată, prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016, paragraful 14, s-a reţinut că nicio normă constituţională nu interzice acordarea de facilităţi fiscale unor categorii de contribuabili, în scopul bunei înfăptuiri a politicii economice, fiscale şi sociale a statului. Tot astfel, nicio normă constituţională nu interzice stabilirea condiţiilor de acordare sau de retragere a facilităţilor fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili în funcţie de necesităţile perioadei de referinţă. 19. Astfel, ca urmare a evaluării contextului în care a fost adoptată reglementarea legală criticată şi a scopului urmărit de legiuitor, Curtea subliniază că acesta este singurul în măsură să stabilească atât posibilitatea de exonerare de la plată a unor obligaţii fiscale de către anumite categorii de contribuabili, cât şi condiţiile în care se realizează această măsură fiscală. Prin urmare, Curtea constată că reglementarea criticată nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 20. În ceea ce priveşte invocarea art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin raportare la art. 11 şi 20 din Constituţia României, Curtea constată că aceasta este incorectă. Astfel, aşa cum a stabilit în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 206 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 17 aprilie 2012, „Carta, potrivit art. 6 alin. 1 din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 84 din 30 martie 2010, are aceeaşi valoare juridică cu cea a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, care, în înţelesul art. 148 din Constituţia României, reprezintă tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Aşadar, în sistemul constituţional românesc, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu intră sub incidenţa art. 20 din Constituţie, care se referă la tratatele internaţionale privind drepturile omului, astfel încât autorul excepţiei ar fi trebuit să invoce normele cuprinse în Cartă prin raportare la art. 148 din Legea fundamentală.“ 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Euromobila Prod - S.R.L., cu sediul în municipiul Giurgiu, în Dosarul nr. 1.320/122/2016 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
