Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Nicoleta Luminiţa Popescu în Dosarul nr. 8.313/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.407D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 327 din 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 479 din 22 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.313/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Nicoleta Luminiţa Popescu într-o cauză având ca obiect drepturi salariale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 38 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, deoarece personalul bugetar din familia ocupaţională Administraţie care are acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau specialitate şi aceleaşi studii este tratat diferenţiat de către legiuitor, în sensul că unii dintre aceştia ajung să aibă salariul de bază la valoare maximă în 2022, în vreme ce alţi funcţionari publici au atins această valoare înainte de acest moment. 6. De asemenea, o altă discriminare generată de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 constă în faptul că, în cadrul aceleiaşi instituţii, persoane cu acelaşi grad profesional au salarii de bază diferite. Textul criticat ar fi trebuit să prevadă că în situaţia în care, în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mare decât cel aflat în plată, salariul de bază mai mare trebuie aplicat tuturor persoanelor care au acelaşi grad sau aceeaşi treaptă profesională, cu aplicarea gradaţiei corespunzătoare fiecărui caz. Se creează o discriminare a unor salariaţi cu studii şi vechime similare, exclusiv în funcţie de criteriul momentului încadrării în funcţie/atingerii gradaţiei sau treptei profesionale, fără a exista deci o bază raţională. 7. De asemenea, se încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie referitor la obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, deoarece nu se ţine seama de Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 31, prin care s-a statuat că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 pentru completarea unor acte din domeniul finanţelor publice, corespunzător fiecărei funcţii, grad/trepte, gradaţii, vechimi în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 8. Mai departe, autoarea menţionează că se încalcă şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (şi, implicit, art. 148 din Constituţie), întrucât salariul reprezintă o valoare patrimonială ocrotită de acest text convenţional, având în vedere că munca celor aflaţi în situaţia autoarei excepţiei nu este în totalitate plătită. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că autoarea excepţiei invocă chestiuni de aplicare a normelor legale criticate. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum este indicat în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl reprezintă prevederile art. 38 alin. (1) şi (4) şi cele ale art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Cu toate acestea, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, nu sunt criticate şi prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Este drept că autoarea excepţiei se referă în motivare la aceste prevederi, precum şi la art. 10 din aceeaşi lege, dar referinţa la aceste două texte este menită doar să sprijine critica de neconstituţionalitate a art. 38 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins: "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.[...](4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)." 14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte conţinutul dispoziţiilor art. 38 şi 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, a statuat că acestea se referă la reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor - şi anume acela de „eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare“ - şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. De asemenea, Curtea a menţionat că, pe fondul prevederilor privind salarizarea bugetarilor - în vigoare anterior adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 -, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 226 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 20 iulie 2022, paragraful 22, Decizia nr. 574 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1194 din 16 decembrie 2021, paragraful 19, sau Decizia nr. 667 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1210 din 21 decembrie 2021, paragraful 18). 16. Criticile formulate din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie au mai fost examinate în repetate rânduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, Decizia nr. 475 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 11 august 2015, paragraful 20, sau Decizia nr. 226 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 20 iulie 2022). Astfel, Curtea a statuat că avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţiile corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislaţiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câştigate. De asemenea, Curtea a subliniat că legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare şi a unor metodologii de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă. În paragraful 21 al Deciziei nr. 226 din 28 aprilie 2022, precitată, Curtea a sintetizat această jurisprudenţă şi a reţinut că nu este contrară Constituţiei opţiunea legiuitorului de a modifica în timp, în sensul creşterii sau al scăderii, cuantumul salariilor plătite din fonduri publice, chiar dacă este vorba despre salarii pentru care beneficiarii lor prestează, în esenţă, aceeaşi activitate şi în aceleaşi condiţii. Într-adevăr, a arătat Curtea, la fel ca în cazul drepturilor de asigurări sociale de stat, statul trebuie să beneficieze de o marjă de apreciere suficient de flexibilă inclusiv sub aspectul momentului la care modifică cuantumul drepturilor salariale plătite din fonduri publice. 17. În sfârşit, se observă că şi criticile formulate din perspectiva art. 147 alin. (4) şi, respectiv, art. 148 din Constituţie au mai fost examinate de Curtea Constituţională (a se vedea Decizia nr. 667 din 19 octombrie 2021, paragrafele 20 şi 21). În ceea ce priveşte critica prin care se invocă încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, ţinând cont de deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, şi nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât vizează un alt cadru normativ şi o altă situaţie juridică. 18. De asemenea, în critica raportată la art. 148 din Constituţie - prin care autoarea respectivei excepţii de neconstituţionalitate se referea la garanţia oferită dreptului de proprietate privată în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - nu se ţine seama de faptul că acest text constituţional reglementează exclusiv raporturile dintre dreptul intern românesc şi dreptul Uniunii Europene. Curtea a conchis că art. 148 din Constituţie nu se referă la problematica tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului şi deci nici la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicoleta Luminiţa Popescu în Dosarul nr. 8.313/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
