Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 110 alin. (4) şi ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuţi, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 397D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 110 alin. (4) şi ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatoarea Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuţi, judeţul Suceava, într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie formulată în contradictoriu cu intimata PRO CAPITAL RESTRUCTURING IPURL, împotriva tabelului definitiv al debitoarei Societatea AIDA - S.R.L. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, având în vedere faptul că legea nu prevede care ar fi sancţiunea care intervine în cazul în care administratorul judiciar, odată cu publicarea tabelului preliminar de creanţe în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), nu notifică de îndată creditorii ale căror creanţe au fost înlăturate din tabelul preliminar, însă, în acelaşi timp, legea impune ca, în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, contestaţia să fie formulată şi motivată, indiferent dacă i s-a comunicat sau nu creditorului că a fost înlăturată creanţa din tabelul preliminar, cu precizarea motivelor pentru care s-a luat această hotărâre. Menţionează, astfel, că trebuie avut în vedere modul defectuos în care sunt redactate textele criticate din Legea nr. 85/2014, fără a fi corelate în vreun fel din punct de vedere logico-juridic, această situaţie de neconcordanţă a celor două texte reflectându-se şi în prezenta speţă, deoarece administratorul judiciar a publicat tabelul preliminar al creanţelor în BPI, însă notificarea prin care i-a fost adus la cunoştinţă faptul că nu i s-a înscris creanţa în tabelul preliminar al creanţelor i-a fost comunicată după ce a fost depăşit termenul de 7 zile de la publicarea tabelului în BPI, în care trebuia depusă contestaţia. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar prevederile art. 110 alin. (4) şi ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 sunt constituţionale şi nu aduc atingere principiilor privind previzibilitatea şi accesibilitatea legii. În acest sens invocă şi jurisprudenţa în această materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 110 alin. (4) şi ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul conţinut normativ: - Art. 110 alin. (4): „Odată cu publicarea tabelului în BPI, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele.“; – Art. 111 alin. (2): „Contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la previzibilitatea, claritatea şi accesibilitatea legii. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că reglementarea criticată din Legea nr. 85/2014 a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, şi Decizia nr. 616 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2020, prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii acesteia cu Legea fundamentală. 13. Astfel, prin deciziile precitate, Curtea a reţinut că „în această materie, legea a instituit măsuri deosebite pentru ca părţile implicate în procedura insolvenţei, respectiv debitorii şi creditorii, să se bucure de o informare corectă a situaţiei lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceştia să-şi poată exercita dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, cu excepţia primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la un proces echitabil (în acest sens a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24)“. 14. Curtea a reţinut că „în cuprinsul art. 110 din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a prevăzut că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului. La creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă se vor arăta titlul din care izvorăşte dreptul de preferinţă, rangul acesteia şi, dacă este cazul, motivele pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă. După publicare, creditorii înscrişi în tabelul preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu publicarea tabelului în Buletinul procedurilor de insolvenţă, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând, totodată, şi motivele. În virtutea prevederilor art. 111 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, iar contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată“. 15. Aşa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa într-un anumit termen, această măsură a avut ca scop o mai bună administrare a justiţiei, iar obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Prin Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, precitată, paragrafele 20 şi 21, Curtea a reţinut că, astfel cum rezultă din economia prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2014, acestea statuează cu privire la faptul că administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se va menţiona şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile, judecătorul-sindic va analiza şi se va pronunţa asupra stadiului continuării procedurii, printr-o rezoluţie prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri şi va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum şi în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgenţă a persoanelor interesate şi a administratorului judiciar, pentru soluţionarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun. Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a extrasului prevăzut la alin. (2). Judecătorul-sindic va soluţiona contestaţia, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu de îndată, fără citarea părţilor. 17. Ca atare, Curtea a reţinut că dreptul de a contesta măsurile dispuse de administratorul judiciar curge, în noua reglementare, de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă a extrasului cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. Această concluzie derivă din noua viziune a legiuitorului asupra procedurilor privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, respectiv din art. 59 din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia raportul se depune la dosarul cauzei, un extras publicându-se în Buletinul procedurilor de insolvenţă [alin. (2)], iar contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a extrasului prevăzut la alin. (2) [alin. (6)]. 18. Curtea a subliniat, totodată, că orice persoană participantă la procedura lichidării judiciare trebuie să manifeste o minimă diligenţă în apărarea şi exercitarea drepturilor sale, părţile putând afla, cu minime eforturi, măsurile dispuse şi putând contesta atât luarea unei măsuri, cât şi o eventuală omisiune, în acest scop legiuitorul instituind Buletinul procedurilor de insolvenţă, ca mijloc rapid de notificare a actelor de procedură şi de publicare a datelor şi a informaţiilor referitoare la debitorii aflaţi în stare de insolvenţă. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa constituţională apreciază că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea LACTCOB - S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuţi, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 3.207/3/2017/a3 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi constată că prevederile art. 110 alin. (4) şi ale art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
