Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3), (4) şi (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8), ale „art. 15 alin. (1) şi (6)“, ale art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) şi ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente, excepţie ridicată de Partidul Socialist Român, prin preşedinte Constantin Rotaru, în Dosarul nr. 31.296/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.171D/2020. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul Constantin Rotaru. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. În esenţă, susţine că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate sunt contestate deoarece determină împărţirea candidaţilor la alegerile parlamentare în două categorii, care sunt tratate de lege în mod diferit. Astfel, candidaţii partidelor parlamentare au de drept reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare şi deţin primele locuri pe buletinele de vot. De asemenea, partidele parlamentare beneficiază de timpi de antenă, în timp ce partidelor neparlamentare nu le este recunoscut un asemenea beneficiu. Or, atunci când participă la alegeri, pentru a fi respectat art. 16 din Constituţie, toţi candidaţii trebuie să beneficieze de un tratament juridic egal. În plus, precizează că legile electorale sunt legi organice şi nu ar trebui modificate prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, iar orice modificare a acestor legi ar trebui realizată cu cel puţin un an înainte de data alegerilor. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că diferenţierea pe care dispoziţiile legale criticate o instituie între partidele politice parlamentare şi partidele politice neparlamentare are la bază criteriul reprezentativităţii, care este dovedită prin rezultatele obţinute în alegeri şi exprimată prin mandatele parlamentare obţinute. O asemenea diferenţiere este justificată, pentru că altfel s-ar ajunge la diluarea procesului electoral. De asemenea, arată că gratuitatea timpilor de antenă la serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune este acordată tuturor formaţiunilor politice, legea impunând şi în acest caz un criteriu de reprezentativitate, şi anume depunerea unor liste complete de candidaţi în cel puţin 23 de circumscripţii electorale. 5. Având cuvântul în replică, domnul Constantin Rotaru invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la numărul minim de 3 membri pentru constituirea unui partid politic şi susţine că, în condiţiile realităţii politice actuale, în care există peste 300 de partide politice, este necesar ca în legile electorale să nu mai existe prevederi de natură să genereze confuzie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 31.296/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3), (4) şi (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8), ale „art. 15 alin. (1) şi (6)“, ale art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) şi ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Socialist Român, prin preşedinte Constantin Rotaru, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unor hotărâri ale Biroului Electoral Central şi ale unor birouri electorale de circumscripţie. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece îi împart pe candidaţi în două grupe: candidaţi ai partidelor politice parlamentare şi candidaţi ai partidelor neparlamentare. Astfel, candidaţii partidelor politice parlamentare se bucură de toate privilegiile, în timp ce candidaţii partidelor neparlamentare sunt trecuţi la „alţii“. Partidele parlamentare au reprezentanţi de drept în Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare, în timp ce partidele politice neparlamentare care participă la alegeri pot avea reprezentanţi în birourile electorale, prin tragere la sorţi, numai dacă mai rămâne vreun loc liber. 8. Se mai arată că, pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot, candidaţii sunt împărţiţi în două categorii: primele locuri pe buletinele de vot sunt ocupate de partidele parlamentare care sunt trase la sorţi din prima categorie, iar ultimele locuri de pe buletinele de vot sunt ocupate de partidele neparlamentare, tot în urma tragerii la sorţi. 9. Se susţine că sunt restrânse drepturile de a alege şi de a fi ales, atât timp cât candidaturile partidelor neparlamentare nu pun în pericol apărarea naţională, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. 10. Partidele politice parlamentare primesc timpi de antenă fără nicio condiţie, în timp ce partidele neparlamentare beneficiază de timpi de antenă numai după depunerea candidaturilor şi numai dacă îndeplinesc o serie de condiţii. De asemenea, partidele politice parlamentare primesc sume importante de bani de la bugetul statului pentru campania electorală, în timp ce partidele neparlamentare nu primesc o asemenea finanţare. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, sens în care reţine că efectuarea examenului de constituţionalitate asupra prevederilor legale criticate din Legea nr. 208/2015 impune verificarea funcţionalităţii mecanismului instituit pentru realizarea procedurii de votare a membrilor Parlamentului României, având în vedere că partidele parlamentare pot beneficia de mai multe facilităţi faţă de partidele neparlamentare, în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cu privire la existenţa unei discriminări între partidele parlamentare şi partidele neparlamentare în ceea ce priveşte desemnarea reprezentanţilor pentru constituirea birourilor electorale la toate nivelurile, reţine că nu se creează discriminare, fiind opţiunea legiuitorului stabilirea, în baza unor criterii obiective şi raţionale, a ordinii în care reprezentanţii formaţiunilor politice sunt desemnaţi în birourile electorale. Astfel, criteriul reprezentativităţii este utilizat de legiuitorul român pentru a asigura întâietate reprezentanţilor partidelor politice parlamentare, reprezentanţii partidelor politice neparlamentare fiind desemnaţi în componenţa birourilor electorale doar după ce se definitivează candidaturile acestora. Prin urmare, nu pot fi primite susţinerile autorului excepţiei privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală cu privire la constituirea birourilor electorale. În ceea ce priveşte modul de stabilire a ordinii candidaţilor pe buletinele de vot, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 13 ianuarie 2009 şi reţine că susţinerile autorului privind discriminarea creată între partidele parlamentare şi partidele neparlamentare nu pot fi primite. De asemenea, condiţiile procedurale stabilite pentru constituirea birourilor electorale, respectiv pentru stabilirea ordinii candidaţilor pe buletinele de vot sunt doar condiţii necesare pentru exercitarea dreptului de a fi ales. În consecinţă, nu sunt întemeiate nici susţinerile autorului privind încălcarea art. 37 şi 53 din Constituţie. 14. În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 21 din Legea fundamentală, Guvernul constată că autorul excepţiei nu motivează în mod concret cum anume aduc atingere principiului accesului liber la justiţie dispoziţiile criticate din Legea nr. 208/2015. Precizează că, în materie electorală, Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea instituirii unor particularităţi procedurale determinate de asigurarea celerităţii procesului electoral, care nu afectează însă principiul accesului liber la justiţie. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (3), (4) şi (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8), ale art. 15 „alin. (1)“ şi (6), ale art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) şi ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Referitor la dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, din examinarea notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 15 alin. (1^1) din acest act normativ, acestea urmând să fie reţinute ca obiect al excepţiei. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 11 alin. (3), (4) şi (7): "(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia, comunicaţi în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, în limita numărului maxim de 12 reprezentanţi prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor se face pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente către preşedintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele prevăzute la alin. (3), alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. (...)(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii formaţiunilor politice prevăzute la alin. (4) se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central." – Art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8): "(1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării are sediul în municipiul Bucureşti. (...)(5) În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripţie, partidele politice parlamentare, precum şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.(6) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (5), trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.(7) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (5), se face în termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), în ordinea numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor.(8) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripţia electorală respectivă. În caz de egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripţie, până la concurenţa numărului maxim de membri, se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţă publică." – Art. 15 alin. (1^1) şi (6): "(1^1) Dacă birourile electorale ale secţiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanţi prevăzut la alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanţi ai celorlalte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorţi. (...)(6) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu care se face completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, respectiv de preşedintele oficiului electoral, în cazul municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice în biroul electoral de circumscripţie sau în oficiul electoral respectiv, în 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 13 alin. (7) şi (8). Operaţiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale." – Art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3): "(2) Ordinea în care se înscriu listele de candidaţi şi candidaturile independente pe buletinul de vot se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, după cum urmează: a) în prima etapă se trag la sorţi partidele politice parlamentare; b) în a doua etapă se trag la sorţi partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, altele decât cele prevăzute la lit. a), precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele prevăzute la lit. a), care au depus liste de candidaţi la biroul electoral de circumscripţie; (...)(3) Tragerea la sorţi se face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezenţa câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscripţie. Data, locul şi ora tragerii la sorţi vor fi afişate la sediul biroului electoral de circumscripţie, cu 24 de ore înainte. Absenţa unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorţi. Contestaţiile privind rezultatul tragerii la sorţi pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează şi se depun pe loc şi se soluţionează de îndată de către biroul electoral de circumscripţie. Decizia este definitivă." – Art. 68 alin. (3): „Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) şi (2), partidele politice parlamentare primesc timpi de antenă proporţional cu numărul mandatelor obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor.“ Dispoziţiile art. 68 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, la care art. 68 alin. (3) din lege face trimitere, au următorul cuprins: "(1) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 23 de circumscripţii electorale au acces gratuit la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora. Timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuind să fie proporţionali cu numărul cumulat al candidaturilor depuse, şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea datelor transmise de Biroul Electoral Central.(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care depun candidaturi la Biroul Electoral Central, conform prevederilor art. 54 alin. (4), au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României." 18. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, prin criticile formulate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie un tratament juridic privilegiat pentru partidele parlamentare şi dezavantajează partidele politice neparlamentare în cadrul competiţiei electorale. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat critici similare formulate cu privire la dispoziţii cuprinse în legi electorale referitoare la constituirea şi completarea birourilor electorale şi stabilirea ordinii candidaturilor pe buletinele de vot (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011, Decizia nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009). 20. Astfel, cu privire la constituirea birourilor electorale, Curtea a reţinut că regulile legale în materie dau expresie opţiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii şi compunerii birourilor electorale aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică. În acelaşi timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate (partide politice care au reprezentare parlamentară şi partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce priveşte constituirea şi compunerea birourilor electorale, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncţionale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, şi Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, şi Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). 21. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile art. 11 alin. (3), (4) şi (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8), ale art. 15 alin. (1^1) şi (6) din Legea nr. 208/2015, prin care sunt stabilite regulile privind constituirea birourilor electorale pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. 22. De asemenea, cu privire la reglementarea unor criterii pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi, Curtea a constatat că aceasta nu este de natură să creeze discriminări în rândul competitorilor electorali. Numărul de ordine de pe buletinele de vot unde un candidat sau altul se regăseşte nu constituie un criteriu subiectiv care să determine discriminarea şi, mai mult, ordinea deţinută de o formaţiune politică pe buletinele de vot, indiferent că are sau nu statut parlamentar, nu este de natură să influenţeze opţiunea alegătorilor şi nici rezultatele sufragiului. O formaţiune politică se distinge prin imprimarea în patrulaterele fiecărui buletin de vot a denumirii partidului politic, a semnului electoral şi a listelor de candidaţi, şi nu prin ordinea de pe buletinul de vot. Instituirea unor reguli pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi, respectiv, într-o primă etapă, pentru listele depuse de partidele politice parlamentare, iar, în a doua etapă, pentru listele depuse de partidele politice neparlamentare, reprezintă o opţiune a legiuitorului. Aşa fiind, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării şi a dreptului de a fi ales. 23. În consecinţă, nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) din Legea nr. 208/2015. 24. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă reprezintă unul dintre drepturile electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor reprezentate de dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 2 decembrie 2008, sau Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). 25. Curtea constată că, în cauza de faţă, dispoziţiile de lege criticate nu sunt de natură să afecteze drepturile electorale fundamentale, întrucât acestea conţin norme tehnice privind calcularea provizorie a timpilor de antenă în cazul partidelor politice parlamentare. De asemenea, Curtea reţine că, în cazul partidelor politice parlamentare, criteriul utilizat de legiuitor pentru calcularea provizorie a timpilor de antenă, constând în raportarea proporţională la numărul mandatelor obţinute la ultimele alegeri parlamentare, se circumscrie obiectiv şi raţional situaţiei diferite în care se află această categorie de competitori electorali, fără a avea caracter discriminatoriu. De altfel, referitor la acordarea timpilor de antenă, dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 vizează în mod egal toate partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 23 de circumscripţii electorale, stabilind în mod unitar, fără diferenţiere, că timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuind să fie proporţionali cu numărul cumulat al candidaturilor depuse. 26. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, prin caracterul lor predominant tehnic, vizează eficientizarea timpului alocat campaniei electorale în cadrul procesului electoral, fără să încalce dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16, 36 şi 37. 27. Cât priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că, întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, ipoteza prevăzută de norma constituţională nu subzistă în cauză. 28. În acelaşi timp, Curtea constată că, prin conţinutul lor normativ, dispoziţiile criticate cuprinse în Legea nr. 208/2015 nu interferează cu normele constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Socialist Român, prin preşedinte Constantin Rotaru, în Dosarul nr. 31.296/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (3), (4) şi (7), ale art. 13 alin. (1), (5), (6), (7) şi (8), ale art. 15 alin. (1^1) şi (6), ale art. 61 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) şi ale art. 68 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
