Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Eugen M. Stanca în Dosarul nr. 528/90/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.168D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 se aplică tuturor pensionarilor militari, fără discriminare, astfel încât nu se încalcă art. 16 din Constituţie. Referitor la dispoziţiile art. 192^1 din Legea nr. 263/2010, precizează că la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, lege nouă, sub reglementarea căreia se deschide dreptul la pensie contributivă. Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, practic după ce autorul excepţiei a trecut în rezervă, beneficiind de pensie militară. Faptul că nu i se aplică reglementarea prevăzută de art. 192^1 din Legea nr. 223/2015, care are în vedere o perioadă strict determinată, 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, ţine de cele două date la care autorul excepţiei a devenit eligibil pentru cele două tipuri de pensie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 528/90/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Eugen M. Stanca într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe judecătoreşti prin care a fost respinsă contestaţia împotriva unei hotărâri a Comisiei de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale referitoare la recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin aplicarea dispoziţiilor art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 numai persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost acordate în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii şi care pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat, se creează un sistem discriminatoriu faţă de cei care au ieşit la pensie într-o altă perioadă. 6. Referitor la situaţia de fapt, autorul excepţiei precizează că a trecut în rezervă în data de 30 noiembrie 2000, iar la scurt timp de la data trecerii în rezervă s-a angajat în „viaţa civilă“. Pentru veniturile obţinute, angajatorii au calculat, reţinut şi virat contribuţiile de asigurări sociale (CAS). Autorul susţine că perioada lucrată în sistemul public de pensii, pentru care angajatorii au calculat, reţinut şi virat CAS, nu este valorificată în sistemul de pensii militare, pentru că pensia militară este plafonată la 85%. În opinia sa, perioada contributivă trebuie să poată fi valorificată în sistemul public de pensii. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind nediscriminarea. 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 nu sunt discriminatorii, atât timp cât se aplică tuturor pensionarilor militari, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. De asemenea, instanţa apreciază că nici excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 nu este întemeiată. Astfel, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, drepturile cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asigurări şi asistenţă socială sunt prevăzute de lege. În consecinţă, atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului, iar acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea persoanelor care să beneficieze de posibilitatea de a solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Legiuitorul a apreciat că numai pentru drepturile de pensie care au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015 se impune aplicarea dispoziţiilor art. 192^1 din Legea nr. 263/2010. Mai mult decât atât, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, prin care a fost introdus art. 192^1 în Legea nr. 263/2010, s-a precizat expres că printre motivele ce au stat la baza adoptării sale a fost şi „existenţa unor paralelisme legislative la nivelul legislaţiei din domeniul pensiilor publice, (care) ar face imposibilă implementarea, aplicarea noilor prevederi din domeniul fiscal“. În consecinţă, legiuitorul este în drept, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, iar tratamentul juridic diferit nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări, în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituţie, ci se justifică, obiectiv şi rezonabil, prin situaţia diferită în care se află acele categorii de cetăţeni. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018 şi Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, şi ale art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse în cuprinsul legii prin art. I pct. 164 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, modificate prin Legea nr. 177/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 77 din Legea nr. 223/2015: „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.“; – Art. 192^1 din Legea nr. 263/2010: "(1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii, la care se aplică, potrivit art. 170, indicele de corecţie corespunzător datei înscrierii la pensie.(3) În cazul pensiilor anticipate parţiale, recalculate conform prevederilor alin. (1), se păstrează procentul de diminuare de la data stabilirii sau, după caz, de la data recalculării acestora.(4) În situaţia reglementată la alin. (1) şi (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se iau în calcul în unul dintre sisteme, în urma exprimării opţiunii de către beneficiar.(5) Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare solicitării." 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, autorul excepţiei este pensionar militar, fiind trecut în rezervă la 30 noiembrie 2000. Ulterior trecerii în rezervă, aşa cum rezultă din susţinerile acestuia, el a realizat un stagiu de cotizare în sistemul public de pensii. Însă perioada contributivă în sistemul public de pensii nu poate fi valorificată, deoarece cuantumul net al pensiei militare este plafonat. Esenţa criticii formulate de autorul excepţiei o reprezintă faptul că dispoziţiile art. 192^1 din Legea nr. 263/2010, atacate ca fiind neconstituţionale, ar crea o situaţie mai dezavantajoasă cadrelor militare în rezervă, pensionate la alte date decât persoanele ale căror drepturi de pensie au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015 şi care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii, deoarece doar acestea din urmă pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. 15. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări ori de asistenţă socială în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, precum şi modul de calcul al acesteia. Precizând că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor, Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, că limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite nu se pot stabili decât în raport cu resursele financiare disponibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, paragraful 35). 16. În raport cu aceste considerente, Curtea constată că soluţiile legislative criticate se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului permisă de Constituţie în reglementarea pensiilor. 17. Astfel, dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 instituie posibilitatea pensionarilor militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, perioade care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, de a solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate. 18. Dispoziţiile art. 192^1 din Legea nr. 263/2010, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 în cuprinsul legii referitoare la sistemul unitar de pensii publice, vizează ipoteza persoanelor al căror drept la pensie a fost acordat în sistemul public de pensii în perioada dintre intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi cea a Legii nr. 223/2015, având un caracter de excepţie. Până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, aceste persoane nu au beneficiat de posibilitatea de a opta pentru sistemul de pensii mai avantajos, cel al pensiilor militare de stat sau sistemul public de pensii, cu prilejul restabilirii sistemului de calcul special al pensiilor militare de stat odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 dacă stagiul de cotizare cuprindea şi o componentă realizată în sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. Prin introducerea art. 192^1 în cuprinsul Legii nr. 263/2010 se creează posibilitatea valorificării acestei componente în sistemul de pensii cel mai avantajos pentru pensionar. Prin urmare, norma are rolul de a compensa o inechitate socială (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din data de 4 mai 2023, paragrafele 26, 31 şi 32). 19. Sub acest aspect, prin prisma obiectivului urmărit de legiuitor prin prevederile art. 192^1 din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că autorul excepţiei se găseşte într-o situaţie diferită faţă de persoanele aflate în ipoteza acestei reglementări. 20. În acelaşi timp, Curtea reţine că, raportat la invocarea încălcării art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională a stabilit, în mod constant, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcţie de această dată fiind supuse, în consecinţă, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, paragraful 84). 21. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26). 22. În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, de vreme ce acelaşi tratament juridic se aplică pentru aceeaşi categorie de pensionari militari, la care dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 fac referire, fiind justificat ca unei categorii care se distinge în mod obiectiv de alta să i se aplice un tratament juridic diferit, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 192^1 din Legea nr. 263/2010. Existenţa unor discrepanţe între cei pensionaţi în perioade diferite, sub imperiul unor reglementări diferite, nu îndreptăţeşte însă calificarea acestor reglementări ca fiind discriminatorii şi, prin aceasta, neconstituţionale, fiind de competenţa legiuitorului să adopte soluţii legislative care să le limiteze. 23. În final, Curtea precizează că verificarea modului de aplicare a dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte recalcularea pensiei autorului excepţiei excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţelor judecătoreşti. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen M. Stanca în Dosarul nr. 528/90/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 192^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
