Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b),art. 14 şi art. 15, precum şi ale anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, excepţie ridicată de Florin Onuşi în Dosarul nr. 3.276/269/2016 al Judecătoriei Olteniţa. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 15D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că textele legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, iar în subsidiar, de respingere a acesteia ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.276/269/2016 al Judecătoriei Olteniţa, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b),art. 14 şi 15, precum şi ale anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată. Excepţia a fost invocată de Florin Onuşi cu ocazia judecării unei acţiuni civile având ca obiect „ordonanţă de plată“ formulată de reclamanta-creditor Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul-debitor Florin Onuşi, prin care s-a solicitat obligarea acestuia la plata penalităţilor de întârziere datorate ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că reglementarea criticată este neconstituţională, deoarece în domeniul proprietăţii nu se poate reglementa prin ordonanţă a guvernului, ci numai prin lege organică. Susţine, de asemenea, că „prin stabilirea limitelor amprizei, zonei drumului şi zonei de siguranţă s-au trecut din proprietatea publică a comunelor şi cetăţenilor care se învecinează cu drumul public, după caz, suprafeţe de teren variabile, după cum sunt stabilite, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie.“ 6. Judecătoria Olteniţa apreciază că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul arată că, din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, atât prin prisma întrunirii condiţiilor de admisibilitate, cât şi prin raportarea prevederilor legale criticate la dispoziţiile constituţionale invocate, excepţia apare ca fiind inadmisibilă, în lipsa legăturii acesteia cu soluţionarea cauzei. În susţinerea acestui punct de vedere este invocată jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 621 din 13 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 5 decembrie 2016, sens în care arată că, în cauză, lipseşte condiţia interesului procesual prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii prevederilor criticate. 9. În subsidiar consideră că, din examinarea prevederilor criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, nu rezultă dispoziţii de natură a afecta/încălca normele constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. m), art. 108 alin. (1) şi (3), precum şi celor ale art. 136 alin. (3), astfel încât, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b),art. 14 şi 15, precum şi a anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins normativ: - Art. 2 "(3) Fac parte integrantă din drum: ampriza şi zonele de siguranţă, suprastructura şi infrastructura drumului, podurile, podeţele, şanţurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile şi alte lucrări de artă, construcţiile de apărare, protecţie şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, staţiile de taxare, bretelele de acces, drumurile tehnologice amenajate pentru întreţinerea autostrăzilor, indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, sistemele inteligente de transport şi instalaţiile aferente, spaţiile de serviciu sau control, spaţiile cuprinse în triunghiul de vizibilitate din intersecţii, spaţiile cuprinse între autostradă şi/sau drum şi bretelele de acces, sistemele pentru protecţia mediului, terenurile şi plantaţiile din zona drumului şi perdelele de protecţie, mai puţin zonele de protecţie.(4) De asemenea, se consideră ca făcând parte din drum districtele, cantoanele, pepinierele, centrele de întreţinere şi coordonare şi orice alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării, exploatării sau operării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente, precum şi sistemele de captare, pompare şi evacuare a apelor pluviale care deservesc drumurile, cu excepţia acelora care fac parte, potrivit prevederilor legale, din capitatul social al unor companii naţionale, societăţi comerciale cu capital de stat sau pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital de stat.(5) Fac parte din elementele infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului: 1. suprastructura şi infrastructura drumului, situate în cadrul amprizei, şi terenul aferent; 2. podurile, tunelurile, viaductele, pasajele denivelate şi alte lucrări de artă, cu terenul aferent; 3. locurile de parcare, oprire şi staţionare, precum şi terenurile aferente care aparţin domeniului public al statului; 4. lucrările de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent; 5. plantaţiile rutiere şi terenul aferent; 6. suprafeţele de teren situate de o parte şi de cealaltă a drumului, care formează zonele de siguranţă, în limitele prevăzute de prezenta ordonanţă." – Art. 3 alin. (1): "(1) Din punct de vedere al destinaţiei drumurile se împart în: a) drumuri publice - drumuri de utilitate publică şi/sau de interes public destinate circulaţiei rutiere şi pietonale, în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport ale economiei, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea sunt proprietate publică şi sunt întreţinute din fonduri publice, precum şi din alte surse legal constituite; b) drumuri de utilitate privată - drumuri destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier şi pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare." – Art. 14: " Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie." – Art. 15: "Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă." – Anexa nr. 1: "Limitele zonei drumului a) Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la: - 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; – 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; – 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv; – 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m. b) Zonele de siguranţă ale podului, care includ şi suprafeţe de teren aflate sub pod, sunt: - 10,00 m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul, pentru podurile fără lucrări de apărare a malurilor (rampa de acces face parte integrantă din pod); – la limita exterioară a lucrărilor de apărare a malurilor, pentru podurile la care aceste apărări au o lungime mai mare de 10 m (rampa de acces face parte integrantă din pod). c) Zonele de siguranţă ale drumurilor cu versanţi (defilee) cu înălţimea mai mare de 30 m se consideră la partea superioară a taluzului versantului. d) Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranţă şi marginile zonei drumului, conform tabelului următor:
┌──────────┬──────────┬─────────┬────────┬────────┐
│Categoria │Autostrăzi│Drumuri │Drumuri │Drumuri │
│drumului │ │naţionale│judeţene│comunale│
├──────────┼──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Distanţa │ │ │ │ │
│de la │ │ │ │ │
│marginea │ │ │ │ │
│exterioară│ │ │ │ │
│a zonei de│ │ │ │ │
│siguranţă │50 │22 │20 │18 │
│până la │ │ │ │ │
│marginea │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│drumului │ │ │ │ │
│(m) │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴─────────┴────────┴────────┘
e) Zona drumului reprezintă distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei de protecţie.“" 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. m) referitoare la categorii de legi, art. 108 alin. (1) şi (3) referitoare la actele Guvernului, precum şi celor ale art. 136 alin. (3) privind proprietatea. 14. Analizând situaţia de fapt din cauza dedusă judecăţii, Curtea reţine că, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, în data de 9 iulie 2012, între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, în calitate de administrator, şi Florin Onuşi, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, în calitate de utilizator, a fost încheiat Contractul nr. 119/2012 de utilizare a zonei drumului, durata acestui contract fiind de 5 ani, respectiv până la data de 8 iulie 2017, inclusiv. Obiectul acestui contract îl constituia acordarea de către administrator, în beneficiul utilizatorului, a dreptului de a utiliza/ocupa terenul în suprafaţă de 3.400 m^2 în zona drumului naţional DN 31, precum şi obligaţia utilizatorului de a achita contravaloarea tarifului de utilizare a zonei drumului, stabilit potrivit art. 47 alin. (4) şi (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Întrucât utilizatorul nu a achitat tariful de utilizare datorat, contrar obligaţiei de plată ce a fost asumată prin contract la momentul semnării acestuia, prin acţiunea formulată în instanţă, având ca obiect cererea de ordonanţă de plată, înregistrată la Judecătoria Olteniţa, reclamanta-creditor Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul-debitor Florin Onuşi, obligarea acestuia la plata sumei de 1.637,63 lei, reprezentând contravaloarea tranşelor scadente şi neachitate pe anii 2, 3 şi 4 conform tabelului de calcul, precum şi a facturilor emise, valoarea penalităţilor de întârziere, valoarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu intervenit între părţi, precum şi cheltuielile ocazionate de transmiterea prin poştă a somaţiei de plată. Cu acest prilej, pârâtul-debitor a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b), art. 14 şi art. 15, precum şi ale anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, care fac obiect al controlului de constituţionalitate. 15. Examinând incidenţa, din această perspectivă, a cauzei de admisibilitate care priveşte legătura prevederilor legale criticate cu soluţionarea cauzei, consacrată de art. 29 alin. (1) dinLegea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, Curtea aminteşte condiţiile desprinse în jurisprudenţa sa din interpretarea acestui text legal. Astfel, existenţa legăturii cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) dinLegea nr. 47/1992, presupune întrunirea, cumulativă, a următoarelor condiţii: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (a se vedea şi Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). 16. Având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) dinLegea nr. 47/1992, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa sa, şi constatând că obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie neexecutarea unei obligaţii contractuale, Curtea constată că prevederile art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b),art. 14 şi 15, precum şi cele ale anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu sunt incidente în cauză. Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect aceste prevederi legale va fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 dinLegea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3)-(5),art. 3 alin. (1) lit. a) şi b),art. 14 şi art. 15, precum şi ale anexei nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, excepţie ridicată de Florin Onuşi în Dosarul nr. 3.276/269/2016 al Judecătoriei Olteniţa. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Olteniţa şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
