Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, excepţie ridicată de Petru Florin Vrăbete în Dosarul nr. 1.145/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 270D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 4.058 din 31 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.145/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Petru Florin Vrăbete într-o cauză având ca obiect pretenţii, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 au fost interpretate greşit de către pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dovadă fiind adoptarea procedurii de soluţionare a plângerilor şi a sesizărilor, prin care s-a instituit o procedură de tip cameră preliminară, în care autoritatea pârâtă, într-un mod nelegal, se pronunţă în termen de 30 de zile, fără emiterea vreunui act administrativ, doar cu privire la admisibilitatea în principiu a plângerii sau a sesizării, urmând ca soluţionarea pe fond să se facă într-un interval de timp nedefinit şi necontrolabil. 6. Susţine că această metodologie este contrară atât obiectivelor Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cât şi prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora termenul de soluţionare a plângerii este de 30 de zile de la data înregistrării, o prelungire a acestui termen fiind posibilă pentru cazurile mai complexe, dar numai printr-o decizie motivată a autorităţii. Autorul excepţiei susţine că analizând procedura de soluţionare a plângerilor şi a sesizărilor adoptată de autoritatea pârâtă, se poate observa că aceasta şi-a depăşit atribuţiile cu care a fost învestită prin Directiva 95/46/CE, devenind o instanţă de contencios şi chiar putere legiuitoare. 7. Concluzionând, autorul excepţiei susţine că în soluţionarea plângerilor şi a sesizărilor, autoritatea pârâtă a acordat o importanţă deosebită procedurii prealabile, pe care acesta o apreciază a fi nelegală şi neconstituţională, şi a lăsat pe un loc secund atribuţiile stabilite în sarcina sa de legiuitorul european prin art. 28 din Directiva 95/46/CE. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului, acestuia fiindu-i asigurat prin reglementarea criticată, în mod proporţional, accesul atât în faţa autorităţii naţionale de supraveghere, cât şi la instanţă, în limitele descrise în mod clar şi previzibil de prevederile de lege criticate. De altfel, în opinia instanţei de judecată, criticile formulate vizează interpretarea prevederilor legale contestate, iar nu încălcarea dreptului fundamental al reclamantului la exercitarea vreunui drept prevăzut de Constituţie. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut normativ: - Art. 25 alin. (2): "(2) Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior.(3) În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operator." 14. Curtea reţine că ulterior sesizării sale, Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin art. V din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Astfel, potrivit art. V din Legea nr. 129/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018, "(1) La data de 25 mai 2018 se abrogă Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Toate trimiterile la Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, din actele normative se interpretează ca trimiteri la Regulamentul general privind protecţia datelor şi la legislaţia de punere în aplicare a acestuia." Însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile legale criticate cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecăţii. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind Accesul liber la justiţie, ale art. 51 privind Dreptul de petiţionare, ale art. 52 referitor la Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 148 privind Integrarea în Uniunea Europeană. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, în acest sens fiind Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 5 martie 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 17. Prin această decizie, Curtea a reţinut că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în planul legislaţiei naţionale a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, şi are drept scop garantarea şi protejarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate sau prin alte mijloace, care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidenţă. În sensul legii, operatorul de date cu caracter personal este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ [art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001]. De asemenea, supravegherea şi controlul prelucrărilor de date cu caracter personal se fac de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate publică având personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, cu atribuţii în controlul legalităţii oricăror prelucrări de date cu caracter personal (art. 21 şi următoarele din Legea nr. 677/2001). În acest sens, autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidenţă al prelucrărilor de date, notificate de operatori în conformitate cu art. 22 din actul normativ criticat, iar persoanele ale căror date fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Dacă se constată că plângerea este întemeiată, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, care se comunică părţilor interesate, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate şi poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acţiuni în justiţie [art. 25 alin. (5) din Legea nr. 677/2001]. De asemenea, în mod alternativ faţă de posibilitatea adresării unei plângeri către autoritatea de supraveghere, persoana vizată de prelucrările de date se poate adresa direct instanţei de judecată [art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001]. 18. Curtea a reţinut că prevederile criticate stabilesc în mod neechivoc condiţiile în care poate fi formulată plângerea adresată autorităţii de supraveghere de către persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unor prelucrări, şi anume faptul că aceasta nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior şi nici mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operatorul de date cu caracter personal. Prin urmare, acestea sunt suficient de clare, sub aspectul neechivoc al conţinutului de reglementare, precise, sub aspectul conduitei prescrise destinatarului normei, şi previzibile, în ceea ce priveşte scopul şi consecinţele reglementării. 19. Curtea a învederat, de asemenea, că prin prevederile art. 13-15 din Legea nr. 677/2001 legiuitorul reglementează procedurile prin care orice persoană interesată poate obţine de la operator, la cerere, fie confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta (art. 13 - Dreptul de acces la date), fie, după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă legii sau transformarea acestor date în date anonime (art. 14 - Dreptul de intervenţie asupra datelor), precum şi dreptul persoanei vizate de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare (art. 15 - Dreptul de opoziţie). Pe de altă parte, prevederile art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 677/2001 se referă la plângerea adresată autorităţii de supraveghere de către persoanele vizate, ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări ce cade sub incidenţa actului normativ criticat. În temeiul textului de lege criticat, numai după soluţionarea plângerii înaintate către operator [în conformitate cu art. 13 alin. (3) sau art. 14 alin. (3), operatorul este obligat să răspundă în termen de 15 zile de la data primirii cererii], persoana interesată se poate îndrepta cu o plângere având acelaşi conţinut către autoritatea de supraveghere. 20. În acest context, în legătură cu plângerile adresate către autoritatea de supraveghere, Curtea a reţinut că persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la autoritatea de supraveghere [art. 25 alin. (1)], iar în vederea soluţionării acesteia, dacă apreciază că este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizată sau operatorul. De asemenea, poate dispune efectuarea de expertize [art. 25 alin. (4)]. Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 677/2001 (măsuri constând în: suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate, sesizarea organelor de urmărire penală sau intentarea de acţiuni în justiţie), iar împotriva deciziei autorităţii de supraveghere se poate formula contestaţie la instanţa de contencios administrativ competentă [art. 26 alin. (1)]. 21. Prin urmare, Curtea a observat că procedura de soluţionare a plângerii de către autoritatea de supraveghere este marcată de unele elemente caracteristice activităţii judiciare (contradictorialitatea, în cazul în care se decide audierea persoanei vizate sau a operatorului, respectiv efectuarea de expertize), fără a se confunda cu activitatea de judecată, derulată de instanţele judecătoreşti de drept comun. Dimpotrivă, autoritatea de supraveghere derulează, în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă şi independentă (astfel cum este definită în mod expres prin art. 1 din Regulamentul său de organizare şi funcţionare, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005), o procedură administrativă cu elemente jurisdicţionale, distinctă de jurisdicţia de drept comun, derulată de autoritatea judecătorească, iar, în temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, persoana vizată are posibilitatea de a opta între plângerea către autoritatea de supraveghere sau o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi. Din acest punct de vedere, al posibilităţii de alegere - electa una via -, acordată persoanei lezate de prelucrările de date cu caracter personal, procedura derulată în faţa autorităţii de supraveghere se aseamănă cu o procedură administrativ-jurisdicţională, ce intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, fără a se confunda cu aceasta. În cadrul procedurii derulate în faţa autorităţii de supraveghere se are în vedere plângerea formulată pentru apărarea drepturilor persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, prevăzute de art. 12-17 din Legea nr. 677/2001, respectiv dreptul la informare al persoanei vizate în privinţa datelor cu caracter personal prelucrate de operator, dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie asupra datelor sau dreptul de opoziţie. Potrivit art. 25 alin. (6) din acelaşi act normativ, decizia autorităţii de supraveghere trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii şi poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă în termen de 15 zile de la comunicare. 22. Prin urmare, Curtea a constatat că există opţiunea persoanei vizate de a se adresa instanţei de judecată, fie prin parcurgerea procedurii din faţa autorităţii de supraveghere, fie în mod direct, opţiune care este conformă dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. 23. De asemenea, pentru aceleaşi considerente, Curtea a apreciat nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 51 - Dreptul de petiţionare, ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi a celor ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa constituţională apreciază că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru Florin Vrăbete în Dosarul nr. 1.145/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
