Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil, excepţie ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.393D/2017. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de domnul avocat Bănică Udrea, din Baroul Bucureşti. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul unui litigiu având ca obiect un partaj judiciar, cu desfiinţarea donaţiei. Se arată că, în temeiul art. 5 alin. (1) coroborat cu art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată, deschiderea succesiunii a avut loc după intrarea în vigoare a noului Cod civil, astfel încât şi desfiinţarea donaţiei se face în condiţiile noului Cod civil. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate se referă, pe de o parte, la faptul că prevederile legale criticate sunt retroactive, prin aceea că au ca efect desfiinţarea unei convenţii translative de proprietate, respectiv a unei donaţii, încheiate sub imperiul vechiului Cod civil, la cererea moştenitorului rezervatar. În acest mod sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, precum şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii, cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, în acelaşi timp, este afectată stabilitatea circuitului civil. Pe de altă parte, prevederile legale criticate sunt discriminatorii, din perspectiva faptului că, în ipoteza înstrăinării bunului de către de cuius sau a grevării cu sarcini, intervenea despăgubirea moştenitorului rezervatar, pe când în cazul unei donaţii, intervine desfiinţarea acesteia, în condiţiile prevederilor legale criticate. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, dat fiind faptul că rezerva succesorală îi apără pe moştenitorii rezervatari, în virtutea dreptului lor propriu, născut la data deschiderii succesiunii, chiar împotriva voinţei defunctului, exprimată prin liberalităţi sau dezmoşteniri. Se mai arată că prevederile legale criticate păstrează soluţia legislativă din vechiul Cod civil, cu privire la care Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 9.736/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Bogdan Ionescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind reducţiunea liberalităţilor excesive şi ieşirea din indiviziune. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, în temeiul noului Cod civil, nu pot fi modificate raporturi juridice încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. În acest sens se arată că reducţiunea unei liberalităţi în favoarea moştenitorilor rezervatari încalcă principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate, deoarece pot fi desfiinţate donaţii ce au avut ca efect un transfer al dreptului de proprietate privată. 7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fără să aducă argumente în susţinerea acestei opinii. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că autorul acesteia nu arată în ce constă critica de neconstituţionalitate. În subsidiar invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, prin care s-a statuat că prevederile art. 841 şi art. 847 din Codul civil din 1864 sunt constituţionale. 10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora sesizările sesizările trebuie motivate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1.092 - Modul de operare şi art. 1.097 - Efectele reducţiunii, cuprinse în cartea a IV-a - Despre moştenire şi liberalităţi, titlul III - Liberalităţile, capitolul IV - Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive din Codul civil, potrivit cărora: - Art. 1.092: „După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere.“; – Art. 1.097: "(1) Reducţiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, după caz, desfiinţarea donaţiilor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.(2) Întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se realizează în natură.(3) Reducţiunea se realizează prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum şi atunci când bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului.(4) Când donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.(5) Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.(6) În cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părţii din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea.“" 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin. (1) privind felurile proprietăţii şi alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietăţii private. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept şi art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată că reducţiunea unei liberalităţi în favoarea unor moştenitori rezervatari încalcă principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate, prin lipsirea de proprietate a celui gratificat. Cu alte cuvinte, autorul excepţiei este nemulţumit de reglementarea sancţiunii reducţiunii liberalităţilor făcute de către de cuius, dacă acestea au încălcat drepturile moştenitorilor rezervatari. 16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 1.086 şi art. 1.089 din Codul civil, rezerva succesorală este acea parte a moştenirii care nu poate face obiectul actelor de dispoziţie cu titlu gratuit, iar cotitatea disponibilă este acea parte a succesiunii de care de cuius poate să dispună în mod liber, cu titlu gratuit, prin liberalităţi (donaţie sau testament), chiar dacă există moştenitori rezervatari, respectiv persoane care au dreptul la moştenire în virtutea legii. Potrivit art. 1.087 din Codul civil sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului. Aşadar, rezerva succesorală este o instituţie de ordine publică, care consacră dreptul legal al moştenitorilor rezervatari de a dobândi o parte din succesiune, cu limitarea autonomiei de voinţă a defunctului, în ceea ce priveşte dreptul său de dispoziţie asupra bunurilor moştenirii. Or, nu se poate susţine în mod temeinic că garantarea dreptului de proprietate al celor care au beneficiat de donaţii sau legate trebuie să prevaleze în faţa garantării dreptului moştenitorilor legali la o parte din bunurile moştenirii, respectiv rezerva succesorală. Din acest punct de vedere, Curtea reţine că liberalităţile se realizează sub condiţia rezolutorie de a nu se încălca rezerva succesorală, respectiv partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari sunt îndreptăţiţi, în virtutea unor dispoziţii legale imperative, potrivit cărora moştenitorii rezervatari au dreptul la partea din bunurile moştenirii ce alcătuiesc rezerva succesorală, de la data deschiderii sucesiunii. Or, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că principiul constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii private nu operează în cazul în care dreptul este dobândit prin încălcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 12 octombrie 2005). 17. De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864, referitoare la rezerva succesorală, a căror soluţie legislativă corespunde cu cea criticată în prezenta cauză, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 27 octombrie 2011, Curtea a reţinut că orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispoziţie poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenţi şi părinţi, sau în favoarea soţului supravieţuitor, care au calitatea de moştenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă moştenirea, la care moştenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalităţi în timpul vieţii sau pentru cauză de moarte. În consecinţă, Curtea a reţinut că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864 nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, ci dau expresia dreptului constituţional la moştenire, cuprins în art. 46 din Legea fundamentală. 18. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii în materie. 19. În ceea ce priveşte invocarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, direct în faţa Curţii Constituţionale, în susţinerile orale ale reprezentantului autorului excepţiei, Curtea reţine că, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, invocarea în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007, şi Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din data de 2 iunie 2008). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
