Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Bena în Dosarul nr. 1.108/298/2019 al Judecătoriei Sebeş. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.599D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 510 din 13 iulie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 738 din 18 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.108/298/2019, Judecătoria Sebeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Bena într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că stabilirea competenţei exclusive de soluţionare, în toate cazurile, în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia contravine dispoziţiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie, petentului fiindu-i practic imposibil să îşi exercite efectiv acest drept, în condiţiile în care pentru exercitarea sa sunt uneori necesare cheltuieli însemnate cu desfăşurarea procesului, începând cu depunerea plângerii contravenţionale, prezentarea la fiecare termen în faţa judecătoriei în a cărei rază de competenţă s-a săvârşit presupusa faptă contravenţională, susţinerea eventualelor cheltuieli de deplasare şi cazare a martorilor, exercitarea căii de atac. Mai mult, în cazul contravenţiilor rutiere care prevăd, ca măsură complementară, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pentru recuperarea permisului de conducere se impune obţinerea unui certificat de grefă care să ateste formularea plângerii contravenţionale, ceea ce necesită, de asemenea, deplasarea efectivă la instanţă în vederea obţinerii acestuia şi apoi deplasarea la sediul teritorial al poliţiei din care face parte agentul constatator pentru recuperarea permisului, în condiţiile în care formularea plângerii contravenţionale suspendă executarea sancţiunilor, atât principală, cât şi complementare. Apreciază, astfel, că este îngrădit dreptul de acces liber la justiţie al contravenientului, în condiţiile în care atât resursele materiale, cât şi cele psihice ale unui contravenient sunt aproape imposibil de suportat, fiind restricţionat, totodată, şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care o alternativă de soluţionare a litigiului de către o altă instanţă de judecată competentă teritorial nu există. 6. Judecătoria Sebeş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 882 din 15 decembrie 2015 şi Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2017. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, potrivit cărora „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate în speţă au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi norme din Legea fundamentală ca şi în prezenta cauză, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, Decizia nr. 199 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 6 iulie 2020, Decizia nr. 510 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 3 martie 2022, sau Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii acestora. 13. Prin jurisprudenţa precitată (a se vedea Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, paragrafele 17-19), Curtea a statuat că dispoziţiile criticate instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume ca instanţa competentă să soluţioneze plângerea, această modalitate de reglementare reprezentând opţiunea legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. În vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, ceea ce, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, are drept consecinţă respectarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. Astfel, stabilirea competenţei teritoriale unice a instanţei de judecată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei/unor contravenţii privind circulaţia pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general şi obiectiv, respectiv cel al locului unde a fost săvârşită şi constatată contravenţia, ceea ce este pe deplin justificat şi rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenţii, şi anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice şi care trebuie să respecte aceleaşi reguli de circulaţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (a se vedea Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, precitată, paragraful 19). Curtea a mai observat că stabilirea competenţei judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia de a soluţiona plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor, spre exemplu, administrarea probei cu martorii aflaţi la locul săvârşirii faptei. Dacă procesul s-ar desfăşura la instanţa în circumscripţia căreia domiciliază contravenientul, această probă ar fi mai dificil de administrat. 14. Prin Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, precitată, paragraful 21, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu îngrădesc dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, iar o atare modalitate de reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, exprimând chiar o aplicare a principiului specialia generalibus derogant. Prin reglementarea criticată legiuitorul nu a înţeles să limiteze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiţii optime, a acestor drepturi constituţionale. 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Bena în Dosarul nr. 1.108/298/2019 al Judecătoriei Sebeş şi constată că dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sebeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
