Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - Judeţul Braşov în Dosarul nr. 2.493/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.413D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Contenciosul electoral reglementează o procedură specifică, ce impune o maximă celeritate, de aceea sunt stabilite termene scurte, de 24 de ore, cum sunt şi termenele instituite prin dispoziţiile legale criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 691/Ap din 22 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.493/62/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - Judeţul Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă contestaţia împotriva hotărârii biroului electoral judeţean prin care a fost respinsă candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, deoarece stabilesc necomunicarea hotărârii judecătoreşti date în contestaţie şi instituie un termen extrem de scurt, de 24 de ore, în care instanţele judecătoreşti sunt obligate să judece apelul formulat împotriva hotărârii date în contestaţia privind respingerea unei candidaturi. Astfel, apelanţii se află în imposibilitatea de a lua cunoştinţă de motivele pentru care contestaţiile lor au fost respinse şi de a-şi motiva apelul pe care îl formulează în cauză. În concluzie, autorul excepţiei consideră că timpul este prea scurt pentru realizarea unei apărări efective în cauză. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că Legea nr. 115/2015 reglementează o procedură specifică contenciosului electoral, care impune o anumită celeritate în soluţionarea contestaţiilor, atât la nivel administrativ, cât şi în instanţă, impusă de scopul legiuitorului. A fost opţiunea acestuia să reglementeze o excepţie de la regula prevăzută în Codul de procedură civilă a comunicării hotărârilor judecătoreşti, opţiune legislativă care nu este supusă cenzurii instanţei de judecată şi care nu semnifică încălcarea dreptului părţilor la un proces echitabil şi la apărare, ci doar alegerea unei metode de a asigura celeritatea desfăşurării procedurilor, măsura adoptată fiind subsumată acestui scop. În plus, instanţa arată că apelantul avea posibilitatea de a formula o cerere către Tribunalul Braşov sau către Curtea de Apel Braşov pentru a obţine o copie a hotărârii atacate, ce putea fi transmisă prin mijloace electronice în timp foarte scurt şi fără costuri suplimentare. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2020: "(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică.(6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare." 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi în art. 24 privind dreptul de apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015 stabilesc reguli procedurale, specifice contenciosului electoral, referitoare la contestaţia împotriva hotărârilor birourilor electorale de circumscripţie privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile locale, precum şi înregistrarea şi soluţionarea apelului împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate de judecătorie, respectiv de tribunal, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripţie. 13. Dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015, în ansamblul lor, au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluţionare a întâmpinărilor, a contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de lege, desfăşurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanţa preşedinţială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluţionate cu celeritate toate cererile adresate instanţei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008), iar în absenţa ei aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014). 14. Prin considerentele reţinute în Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, precitată, Curtea Constituţională a răspuns şi criticilor de neconstituţionalitate referitoare la lipsa citării în cauză şi imposibilitatea depunerii probatoriului, constatând că şi acestea reprezintă aspecte ce se integrează specificului procedurii contenciosului electoral. În acest context, Curtea a reţinut că termenele scurte prevăzute strict de Legea nr. 115/2015 pentru soluţionarea contestaţiilor servesc, în final, definitivării şi finalizării întregului proces electoral şi au în vedere respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfăşurarea fiecărei operaţiuni care îl compun şi nu permit, prin urmare, tergiversarea procesului iniţiat în contenciosul electoral. Aşa fiind, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 nu aduc atingere drepturilor ocrotite de art. 21 alin. (3), art. 24 şi art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Această concluzie se reflectă şi în jurisprudenţa Curţii, care a reţinut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerităţii în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală, concretizate, de pildă, în termene scurte de exercitare şi soluţionare a căilor de atac (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, şi Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005). 16. Curtea a mai reţinut că posibilitatea atacării cu apel la instanţa ierarhic superioară a hotărârii date în contestaţie, posibilitate prevăzută de art. 54 alin. (6) din Legea nr. 115/2015, constituie un argument în plus în favoarea asigurării dreptului la apărare în materie electorală. Corelativ dreptului pe care legea îl instituie, este în sarcina persoanei interesate obligaţia de a depune diligenţa adecvată în vederea asigurării acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 425 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragraful 43). În acest sens, părţile au obligaţia legală să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să îşi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. [a se vedea art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. 17. În aceste condiţii, Curtea reţine că opţiunea legiuitorului, în materie electorală, concretizată prin reglementarea unor termene scurte în cadrul procedurii de contestare a admiterii sau respingerii candidaturilor, este impusă de necesitatea de corelare cu alte drepturi ce ţin de operaţiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene. O asemenea opţiune se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) Constituţie, şi este justificată de imperativul desfăşurării cu celeritate a procedurilor electorale aflate în curs şi al evitării unei stări de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice în materia alegerilor locale. În acest sens sunt, spre exemplu, normele juridice potrivit cărora hotărârea primei instanţe învestite cu soluţionarea contestaţiei privind admiterea sau respingerea candidaturilor nu se comunică [art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015] sau cele cuprinse în art. 122 din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora „judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială“. 18. În consecinţă, observând considerentele reţinute în deciziile antereferite, care îşi menţin în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate, analizate prin prisma criticilor formulate, nu încalcă normele constituţionale privind accesul liber la justiţie şi nici dreptul la apărare. 19. De altfel, în jurisprudenţa sa, reţinând că statele dispun de o marjă de apreciere mare în organizarea sistemelor lor interne de soluţionare a litigiilor electorale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că un sistem intern de examinare eficientă a plângerilor şi contestaţiilor individuale în chestiuni referitoare la drepturile electorale este una dintre garanţiile esenţiale ale alegerilor libere şi echitabile. De asemenea, instanţa europeană a reţinut că din cauza complexităţii procesului electoral şi a restricţiilor de timp asociate care necesită simplificarea diferitelor proceduri legate de alegeri, autorităţilor naţionale relevante li se poate cere să examineze contestaţiile legate de alegeri în termene relativ scurte, pentru a evita întârzierea procesului electoral. Din aceleaşi motive practice, statele ar putea considera că nu este oportun să solicite acestor autorităţi să respecte un set de garanţii procedurale foarte stricte sau să emită decizii foarte detaliate. Cu toate acestea, aceste consideraţii nu pot să submineze eficacitatea procedurii de recurs şi trebuie să se asigure că se depune un efort real pentru a aborda substanţa plângerilor individuale discutabile privind neregulile electorale şi că deciziile relevante sunt suficient de motivate (a se vedea Hotărârea din 8 aprilie 2010, pronunţată în Cauza Namat Aliyev împotriva Azerbaidjanului, paragrafele 81 şi 90). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - Judeţul Braşov în Dosarul nr. 2.493/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
