Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţie ridicată de Dorin Flueraru în Dosarul nr. 3.317/110/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 242D/2023. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 şi nr. 1.415D/2023, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Rădică Văleanu în Dosarul nr. 8.776/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Nedelescu în Dosarul nr. 129/109/2020** al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, de Mihai C. Mihalache în Dosarul nr. 924/90/2022 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, de Constantin Măsac şi de Tudorel Safta în dosarele nr. 121/46/2023 şi nr. 146/46/2023 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Vasile Viluc Baciu în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Florin Bucur şi de Florentin Dănuţ Artene în dosarele nr. 590/99/2022 şi nr. 1.714/99/2022 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Ionel Roşca în Dosarul nr. 6.400/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Ion Cristian Smîrdioşeanu în Dosarul nr. 8.821/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goşman şi de Viorel Popescu în dosarele nr. 1.330/62/2022, nr. 2.922/62/2021 şi nr. 1.159/62/2022 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Marian I. Ucă în Dosarul nr. 1.547/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Constantin C. Trocan în Dosarul nr. 2.847/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Emil Zmău în Dosarul nr. 645/45/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Claudiu Nicuşor Nicolescu în Dosarul nr. 2.072/3/2023 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiţă şi Ovidiu Marchidan în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023, nr. 5.604/3/2023, nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 şi nr. 5.675/3/2023 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Nicolae şi de Cătălin Daniel Manofu în dosarele nr. 5.203/3/2023 şi nr. 5.681/3/2023 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dan Gheorghiţă în Dosarul nr. 231/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Florin Popa în Dosarul nr. 3/119/2023/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Mihăiţă Matache în Dosarul nr. 339/103/2023 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu şi de Trifan Rebenciuc în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 şi nr. 536/40/2023 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Valerică Brînzilă în Dosarul nr. 392/40/2023 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Ionel-Lorică Şmadici în Dosarul nr. 455/40/2023 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 441/54/2023 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Daniel Săndulescu, de Dănuţ Nistor şi de Grigorie Daniel Ciocălău în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 şi nr. 1.188/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adreana Teslovan şi Vasile Genes în dosarele nr. 54/43/2023 şi nr. 58/43/2023 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Gheorghe-Ernest Mocanu în Dosarul nr. 176/44/2023 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 şi nr. 1.415D/2023 la Dosarul nr. 242D/2023. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 şi nr. 1.415D/2023 la Dosarul nr. 242D/2023, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională în deciziile nr. 723 din 12 decembrie 2023 şi nr. 84 din 14 februarie 2024. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.317/110/2019, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, excepţie ridicată de Dorin Flueraru şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 242D/2023. 8. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 8.776/109/2021, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Rădică Văleanu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 256D/2023. 9. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 129/109/2020**, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Costel Nedelescu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 324D/2023. 10. Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 924/90/2022, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Mihai C. Mihalache şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 996D/2023. 11. Prin încheierile din 18 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 121/46/2023 şi nr. 146/46/2023, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Constantin Măsac şi de Tudorel Safta şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.314D/2023 şi nr. 1.315D/2023. 12. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Vasile Viluc Baciu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 336D/2023. 13. Prin încheierile din 30 ianuarie 2023, pronunţate în dosarele nr. 590/99/2022 şi nr. 1.714/99/2022, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum şi, în special, a prevederilor art. VII pct. 3 din aceasta, excepţii ridicate de Florin Bucur şi de Florentin Dănuţ Artene şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 390D/2023 şi nr. 391D/2023. 14. Prin Încheierea din 10 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 6.400/118/2021, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Ionel Roşca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 424D/2023. 15. Prin Încheierea din 13 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 8.821/118/2021, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţie ridicată de Ion Cristian Smîrdioşeanu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 622D/2023. 16. Prin Sentinţa civilă nr. 1.319/MAS din 5 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.330/62/2022, şi prin încheierile din 9 februarie 2022 şi 19 ianuarie 2023, pronunţate în dosarele nr. 2.922/62/2021 şi nr. 1.159/62/2022, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goşman şi de Viorel Popescu şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 447D/2023, nr. 732D/2023 şi nr. 737D/2023. 17. Prin Încheierea din 13 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.547/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Marian I. Ucă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 724D/2023. 18. Prin Sentinţa civilă nr. 198 din 3 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.847/85/2022, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Constantin C. Trocan şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 835D/2023. 19. Prin Decizia civilă nr. 304 din 14 martie 2023, de completare a Deciziei civile nr. 613 din 6 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 645/45/2022, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în integralitatea sa, excepţie ridicată de Emil Zmău şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 855D/2023. 20. Prin Încheierea din 5 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.072/3/2023, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţie ridicată de Claudiu Nicuşor Nicolescu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 940D/2023. 21. Prin încheierile din 19 aprilie 2023, 20 aprilie 2023 şi 18 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023 şi nr. 5.604/3/2023, precum şi prin încheierile din 16 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 şi nr. 5.675/3/2023, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiţă şi Ovidiu Marchidan şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 995D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023 şi nr. 1.411D/2023. 22. Prin încheierile din 18 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 5.203/3/2023 şi nr. 5.681/3/2023, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Vasile Nicolae şi de Cătălin Daniel Manofu şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.396D/2023 şi nr. 1.400D/2023. 23. Prin Încheierea nr. 424 din 13 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 231/96/2023, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Dan Gheorghiţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 958D/2023. 24. Prin Decizia nr. 177/R din 29 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3/119/2023/a1, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Florin Popa şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 974D/2023. 25. Prin Încheierea din 20 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 339/103/2023, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Mihăiţă Matache şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 997D/2023. 26. Prin încheierile din 19 aprilie 2023 şi 23 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 şi nr. 536/40/2023, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu şi de Trifan Rebenciuc şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.018D/2023, nr. 1.377D/2023 şi nr. 1.378D/2023. 27. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 392/40/2023, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Valerică Brînzilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.375D/2023. 28. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 455/40/2023, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Ionel-Lorică Şmadici şi alţii şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.376D/2023. 29. Prin Încheierea din 19 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 441/54/2023, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Constantin Neagoe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.331D/2023. 30. Prin încheierile din 26 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 şi nr. 1.188/63/2023, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Daniel Săndulescu, Dănuţ Nistor şi Grigorie Daniel Ciocălău şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023 şi nr. 1.392D/2023. 31. Prin încheierile din 23 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 54/43/2023 şi nr. 58/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Adreana Teslovan şi Vasile Genes şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.394D/2023 şi nr. 1.395D/2023. 32. Prin Încheierea din 24 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 176/44/2023, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Gheorghe-Ernest Mocanu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.415D/2023. 33. Excepţiile de neconstituţionalitate menţionate au fost ridicate în cauze având ca obiect contestarea deciziilor de pensionare ale autorilor acestora. 34. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, o primă critică de neconstituţionalitate constă în împrejurarea că proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptat fără să fie solicitat avizul Consiliului Legislativ. Acest aviz a fost cerut după adoptarea de către Guvern a ordonanţei de urgenţă criticate. Din acest motiv, apreciază autorii excepţiei, au fost încălcate prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ şi ale art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009; totodată, se susţine că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi ale art. 29 pct. III lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ. 35. De asemenea, menţionează autorii excepţiei, există o diferenţă între titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi titlul hotărârii Guvernului având ca obiect propunerea adresată Parlamentului de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în aplicarea art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituţie. Modificarea adusă titlului, adoptată la sugestia din avizul Consiliului Legislativ, ar fi trebuit să fie valorificată anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. În susţinerea acestei argumentări sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, şi nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52-53, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior emiterii ordonanţei de urgenţă. 36. Autorii se raportează la Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din 15 februarie 2022, care, în opinia lor, a fost pronunţată într-o cauză similară celei care formează obiectul prezentei excepţii. Astfel, aceştia redau integral paragrafele 43-49 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din 15 februarie 2022. 37. Autorii excepţiei susţin că se încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie, având în vedere că acestea interzic adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, inferioare ca forţă juridică, în domeniul legilor organice, precum şi cele ale art. 102 din Constituţie referitor la rolul Guvernului. În acest sens este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate pentru simplul motiv că Guvernul doreşte să înlăture o anumită opţiune legislativă a Parlamentului. 38. În continuare, menţionează că se încalcă şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece (i) pensiile sunt subsumabile protecţiei sociale, (ii) potrivit acestui text constituţional, materia protecţiei sociale trebuie reglementată prin lege organică, iar (iii) măsura criticată prin prezenta excepţie a fost adoptată prin ordonanţă de urgenţă. 39. Se încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. 40. Se încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie pentru că nu este motivată urgenţa măsurii criticate. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creşterea tuturor celorlalte pensii. În plus, justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu şi cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv vorbind, cele două categorii de pensionari se află în situaţii diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat şi, respectiv, de la bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raţionament, autorii invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 privind tratamentul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi ale militarilor. 41. Tot cu referire la motivarea urgenţei şi a îndeplinirii situaţiei extraordinare, autorii excepţiei critică conţinutul notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în sensul că este greşită susţinerea potrivit căreia toate pensiile de serviciu se calculează în mod similar, adică 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de înscriere la pensia de serviciu. Astfel, pensiile militare se calculează potrivit art. 28 - 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Este greşită şi susţinerea referitoare la actualizarea anuală a pensiilor de serviciu ale militarilor, în raport cu salariile militarilor aflaţi în activitate, neexistând o asemenea prevedere în art. 59 din Legea nr. 223/2015, anterior modificării aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 42. De asemenea, autorii excepţiei arată că, deşi în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate Guvernul susţine că menţinerea actualizării pensiilor în funcţie de nivelul salariilor/soldelor nu mai este sustenabilă din punct de vedere bugetar, în conţinutul art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se face, totuşi, referire la actualizare. În plus, noua formă a art. 60 din Legea nr. 223/2015 conţine o măsură care nu a fost motivată în nota de fundamentare. În sfârşit, solda netă este o noţiune distinctă de noţiunea venit, folosită de legiuitor în reglementarea celorlalte pensii de serviciu. Toate aceste elemente susţin concluzia că se încalcă art. 31 din Legea nr. 24/2000. În plus, restrângerea dreptului la pensie nu este temporară, ci acesta este în mod permanent afectat şi, ca atare, nu are legitimitate constituţională. De asemenea, lipsa urgenţei adoptării actului normativ criticat este dovedită de faptul că, deşi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 august 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare la 15 septembrie 2017. 43. În sprijinul pretinsei încălcări a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, autorii excepţiei invocă, pe larg, considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, interpretând această jurisprudenţă (de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018) în sensul că Parlamentului, şi nu Guvernului, îi este, în mod exclusiv, atribuită competenţa de a adopta reglementări în materia dreptului fundamental la pensie, inclusiv a celor vizate de Legea nr. 223/2015. 44. Prin aceeaşi acţiune normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul, aplicabil şi poliţiştilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. 45. Standardele de claritate a legii sunt încălcate, deoarece art. 3 lit. m), art. 30 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 „au aceeaşi reglementare sau conţin o reglementare incertă“. Prin urmare, aplicarea acestora a condus la nevalorificarea sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, precum şi a celui prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015. Se arată că adoptarea Legii nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin care sporul aferent semnului onorific a fost acordat şi soldaţilor şi gradaţilor, reprezintă un temei care susţine concluzia că intenţia legiuitorului a fost de majorare a pensiei nete cu sporul respectiv. Aceste standarde includ stabilitatea şi durabilitatea raporturilor juridice, precum şi seriozitatea organelor legislative ale statului, aspecte încălcate prin măsura criticată prin prezenta excepţie. 46. De asemenea, autorii excepţiei precizează că actul normativ criticat se situează într-o contradicţie flagrantă cu actul normativ pe care îl modifică, fiind încălcat principiul stabilităţii raporturilor juridice. 47. În sfârşit, se mai arată că standardele de calitate a legii sunt încălcate, deoarece pensionarul militar nu are posibilitatea să îşi adapteze conduita şi să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii de pensionare, precum şi a condiţiilor de recalculare a pensiei. 48. În continuare, autorii precizează că prevederile criticate îi discriminează pe cei care se pensionează ulterior intrării în vigoare a acestora faţă de cei pensionaţi anterior acestei date, care au o pensie mult mai mare, respectiv egală cu media salariilor brute. Astfel, ambele categorii de persoane se află în aceeaşi situaţie, respectiv au desfăşurat activităţi în condiţii similare. Prin urmare, criteriul diferenţierii impuse de data pensionării este arbitrar, neţinând seama de asemănările obiective dintre cele două categorii de persoane. Este evocată şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la discriminare, dreptul Uniunii Europene referitor la principiul egalităţii de tratament, care are prioritate de aplicare faţă de dreptul intern, precum şi art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. În plus, măsura discriminatorie încalcă şi principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoştinţa faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei. 49. În continuarea criticilor formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de alţi titulari ai unor asemenea pensii, cum sunt magistraţii, deşi sunt supuşi unor interdicţii similare. Pensiile poliţiştilor, întrucât sunt, alături de cele ale cadrelor militare, reglementate prin Legea nr. 223/2015, trebuie să se bucure de acelaşi regim constituţional recunoscut pensiilor cadrelor militare prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000. Or, pensiile magistraţilor pot fi, mai departe, actualizate în funcţie de salariile magistraţilor activi, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 50. Mai departe, se susţine că elementele salariale care alcătuiesc baza de calcul al pensiei au fost suplimentate cu unele sporuri şi venituri pe care cei care au ieşit anterior la pensie nu le-au primit la data naşterii dreptului la pensie militară de stat, nefiind valorificate la pensie. Ca atare, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete şi diminuate în raport cu situaţia la zi reprezintă o discriminare faţă de cei cărora pensia li se stabileşte în funcţie de cuantumul veniturilor aduse la zi. 51. Titularii pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de celelalte categorii sociale cărora pensia netă nu le-a fost micşorată. 52. Se mai arată că sunt discriminaţi pensionarii ale căror pensii au fost calculate prin raportare la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii faţă de militarii în activitate, ale căror solde de funcţii sunt majorate etapizat până în anul 2022. 53. Se încalcă şi dreptul de proprietate privată, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 54. Sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 reprezintă o motivaţie serioasă pentru urmarea carierei militare, iar, la momentul decorării, dreptul la acest spor capătă un caracter patrimonial care face obiectul unei speranţe legitime la primirea lui. Reducerea sau neacordarea acestui spor reprezintă o veritabilă expropriere. Din acest motiv, prevederile criticate pot fi constituţionale numai dacă permit adăugarea integrală a acestui spor la pensia netă. 55. De asemenea, se încalcă şi dreptul la pensie al celor pensionaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece suma scăzută ca urmare a plafonării de 85% nu este un impozit şi nu există nicio altă raţiune legală de natură să justifice această scădere. Dreptul la pensie se mai încalcă întrucât prin aplicarea plafonului de 85% şi prin scăderea impozitului pe venit din cuantumul brut al pensiei de serviciu se ajunge la două pensii nete cu valoare diferită, în plată rămânând cea cu valoare mai mică. De asemenea, cele două sporuri au fost, în fapt, eliminate, fără să existe un act normativ în acest sens. 56. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă şi proporţională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente. Micşorarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul solidarităţii sociale. 57. Se mai consideră că se încalcă şi art. 53 din Constituţie, fără să se motiveze, însă, această susţinere. 58. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia este întemeiată, în măsura în care se confirmă nesolicitarea avizului confirmativ al Consiliului Legislativ, anterior adoptării Ordonanţei urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 59. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că lipsa avizului Consiliului Legislativ, în procedura de emitere a ordonanţei Guvernului, poate reprezenta un viciu de constituţionalitate. 60. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. 61. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. 62. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia este întemeiată. 63. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că este neîntemeiată excepţia invocată în raport cu prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, iar, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, urmează ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe cu privire la respectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea acestui act normativ. 64. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 424D/2023, arată că verificarea în concret a modalităţii de obţinere a avizului Consiliului Legislativ în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 intră în competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale. 65. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 622D/2023, apreciază că excepţia este neîntemeiată. 66. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că excepţia este întemeiată. 67. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. 68. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. 69. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că verificarea în concret a modalităţii de obţinere a avizului Consiliului Legislativ în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 ţine de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale. 70. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 940D/2023 şi nr. 995D/2023, apreciază că asupra unor critici similare Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, ale cărei considerente se aplică mutatis mutandis şi în prezentele cauze. 71. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.037D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023 şi nr. 1.400D/2023, apreciază că lipsa avizului Consiliului Legislativ în procedura de emitere a ordonanţei Guvernului poate reprezenta un viciu de constituţionalitate din perspectiva art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie. 72. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023 şi nr. 1.411D/2023, apreciază că excepţia este neîntemeiată. 73. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. 74. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 75. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ apreciază că excepţia este neîntemeiată. 76. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă arată că, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, Curtea Constituţională a respins, pentru motive extrinseci, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 77. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia apare ca întemeiată, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din 15 februarie 2022. 78. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este întemeiată. 79. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. 80. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este întemeiată. 81. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 82. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 83. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 84. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, pentru motive de neconstituţionalitate extrinsecă, precum şi art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pentru motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă deopotrivă. Prevederile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 vizează modificarea prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, după cum urmează: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […] 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 85. Prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 86. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) referitor la statul român, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, ale art. 53 privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al protecţiei sociale, ale art. 79 alin. (1) privind rolul Consiliului Legislativ, ale art. 102 alin. (1) privind rolul şi structura Guvernului şi ale art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă. 87. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că criticile formulate de autorii acesteia şi-au găsit, în întregime, soluţiile în Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi cele ale art. VII pct. 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 88. Examinând excepţia de neconstituţionalitate în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) şi (2) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1) - (3) din Constituţie. Totodată, Curtea a statuat că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. 89. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1) - (3) din Constituţie. Totodată, Curtea a amintit că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. În contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 90. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a statuat că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuţie sunt drepturi şi libertăţi fundamentale şi dacă a avut loc o afectare a acestora. În urma analizei realizate, Curtea va raporta concluzia desprinsă la textul de referinţă menţionat. În consecinţă, examinarea relaţiei de contrarietate dintre actul criticat şi textul de referinţă invocat se va efectua subsecvent analizării criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă raportate la art. 16, 44 şi 47 din Constituţie. 91. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate în raport cu art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, examinând fişa procesului legislativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a constatat că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 4 august 2017. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în aceeaşi dată, respectiv 4 august 2017, însă solicitarea de aviz a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în data de 7 august 2017. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. La aceeaşi dată, Consiliul Legislativ a emis Avizul nr. 644 din 7 august 2017, favorabil, cu observaţii şi propuneri. Data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, respectiv 4 august 2017, nu coincide cu data la care această solicitare a fost înregistrată la Consiliul Legislativ, respectiv 7 august 2017. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost transmis în aceeaşi zi în care a fost înregistrat la această instituţie, respectiv data de 7 august 2017, Guvernul nu mai putea opera eventualele observaţii altfel decât cu respectarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001 - în vigoare la momentul emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul“. Or, data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, aşa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, este data de 4 august 2017, şi nu data de 7 august 2017. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat înainte de adoptarea actului normativ. Urmărirea şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, asigură coerenţa întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează să fie adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 92. Cu referire la invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie ca normă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea a reţinut că dezbaterea şi adoptarea unui proiect de act normativ numai cu avizul Consiliului Legislativ, precum şi competenţa constituţională a acestei autorităţi publice de a emite un aviz sunt aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Potrivit legii, atunci când Guvernul acţionează ca legiuitor delegat, acesta trebuie să solicite avizul Consiliului Legislativ anterior adoptării ordonanţei sau a ordonanţei de urgenţă (cu privire la garanţiile asociate procedurii de legiferare delegată, a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 81-83). Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituţională implicită [art. 79 alin. (1) din Constituţie]. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a pronunţat două decizii de neconstituţionalitate care în esenţă priveau nesolicitarea avizului Consiliului Legislativ în procedura de adoptare a ordonanţelor de urgenţă: Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020 , şi Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022. Este de observat că prima decizie a fost pronunţată în cadrul controlului abstract de constituţionalitate, la sesizarea Avocatului Poporului, pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, prevederile constituţionale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autorităţile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Conţinutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalităţii pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, şi nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea şi obţinerea avizului sunt etape procedurale în cadrul procesului legislativ, în care este implicat un organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Acest aviz nu conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se conformeze observaţiilor din conţinutul avizului (indiferent dacă avizul este favorabil sau negativ). Or, neregularităţile procedurale de natură constituţională circumscrise unor etape/faze din cadrul procesului de legiferare - care, prin finalitatea lor, nu structurează în mod direct conţinutul normativ propriu-zis al actului normativ - pot fi constatate şi sancţionate ca atare prin invocarea de sine stătătoare a normei constituţionale de referinţă numai în cadrul unui control abstract de constituţionalitate, fie el a priori [art. 146 lit. a) teza întâi] sau a posteriori [art. 146 lit. d) teza finală], şi nu în cadrul unui control concret de constituţionalitate. O asemenea concluzie se întemeiază pe faptul că neregularitatea procedurală vizează o funcţionare deficitară a autorităţilor implicate în procesul de legiferare. Aşadar, întrucât numai un control abstract impune o perspectivă obiectivă, rezultă că numai pentru titularii dreptului de sesizare în cadrul acestui tip de control este suficient să demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituţional pentru ca instanţa de contencios constituţional să aplice sancţiunea neconstituţionalităţii normei. În schimb, controlul concret de constituţionalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situaţia particulară a autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituţional al autorităţilor publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip de control constă în apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum şi în protecţia cetăţeanului faţă de arbitrarul puterii de stat. 93. În acelaşi timp, un anumit comportament instituţional poate implica în mod direct şi intrinsec o afectare a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale (adoptarea unei legi organice cu majoritatea de vot cerută pentru legile ordinare), sens în care sunt avute în vedere efectele produse de o astfel de lege asupra relaţiilor sociale reglementate. În acest caz, însă, problema de constituţionalitate vizează un aspect decizional integrat procesului legislativ, din care se prezumă afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât controlul concret de constituţionalitate este admisibil prin chiar invocarea art. 73 sau 76 din Constituţie, după caz. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ nu conduce în mod implicit la afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nu se naşte o prezumţie în acest sens, pentru că natura avizului este una consultativă, şi nu decizională, care să fie aptă să stabilească un anumit conţinut al normei. 94. Prin urmare, invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat, pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. 95. În consecinţă, neregularităţile existente în cadrul de avizare a unui proiect sau a unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituţionalitatea legii/ordonanţei, ci acestea trebuie integrate şi invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituţie sub aspectul modului de desfăşurare a activităţii de avizare în cadrul procesului legislativ, motiv pentru care Curtea urmează să analizeze, mai întâi, textul criticat prin prisma drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia desprinsă va fi raportată la art. 79 alin. (1) din Constituţie. 96. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate în raport cu art. 16 alin. (1) şi (2), art. 44 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a statuat, în ceea ce priveşte pretinsa discriminare pe care dispoziţiile criticate o creează faţă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. 97. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, paragraful 2), art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 98. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curtea a statuat că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, au rămas relevante. 99. În concluzie, cu privire la presupusa încălcare a art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, invocarea dispoziţiilor acestui articol nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Din analiza efectuată, Curtea a observat că actul normativ criticat nu contravine drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză. Pentru aceleaşi raţiuni expuse în sprijinul constatării că prevederile criticate sunt conforme cu art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 115 alin. (6) din aceasta. Instanţa constituţională a reamintit jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia Guvernul are o competenţă de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi drepturile electorale („ordonanţele de urgenţă nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicţiei constituţionale exprese este condiţionată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecinţe negative asupra drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor constituţionale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecinţele juridice menţionate, Guvernul partajează competenţa de legiferare cu Parlamentul, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării. Curtea a constatat, în urma analizei criticii de neconstituţionalitate intrinsecă, faptul că nu a fost afectat niciun drept sau nicio libertate fundamentală, fiind, astfel, respectate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, concluzie care se impune şi în cauza de faţă. Ca atare, criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituţie sunt neîntemeiate. 100. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorin Flueraru în Dosarul nr. 3.317/110/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, Rădică Văleanu în Dosarul nr. 8.776/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Nedelescu în Dosarul nr. 129/109/2020** al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, de Mihai C. Mihalache în Dosarul nr. 924/90/2022 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, de Constantin Măsac şi de Tudorel Safta în dosarele nr. 121/46/2023 şi nr. 146/46/2023 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Vasile Viluc Baciu în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Florin Bucur şi de Florentin Dănuţ Artene în dosarele nr. 590/99/2022 şi nr. 1.714/99/2022 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Ionel Roşca în Dosarul nr. 6.400/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Ion Cristian Smîrdioşeanu în Dosarul nr. 8.821/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goşman şi de Viorel Popescu în dosarele nr. 1.330/62/2022, nr. 2.922/62/2021 şi nr. 1.159/62/2022 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Marian I. Ucă în Dosarul nr. 1.547/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Constantin C. Trocan în Dosarul nr. 2.847/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Emil Zmău în Dosarul nr. 645/45/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Claudiu Nicuşor Nicolescu în Dosarul nr. 2.072/3/2023 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiţă şi Ovidiu Marchidan în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023, nr. 5.604/3/2023, nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 şi nr. 5.675/3/2023 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Nicolae şi de Cătălin Daniel Manofu în dosarele nr. 5.203/3/2023 şi nr. 5.681/3/2023 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dan Gheorghiţă în Dosarul nr. 231/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Florin Popa în Dosarul nr. 3/119/2023/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Mihăiţă Matache în Dosarul nr. 339/103/2023 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu şi de Trifan Rebenciuc în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 şi nr. 536/40/2023 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Valerică Brînzilă în Dosarul nr. 392/40/2023 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Ionel-Lorică Şmadici în Dosarul nr. 455/40/2023 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 441/54/2023 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Daniel Săndulescu, de Dănuţ Nistor şi de Grigorie Daniel Ciocălău în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 şi nr. 1.188/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adreana Teslovan şi Vasile Genes în dosarele nr. 54/43/2023 şi nr. 58/43/2023 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Gheorghe-Ernest Mocanu în Dosarul nr. 176/44/2023 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi, în special, dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secţia civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
