Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 177 din 16 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 177 din 16 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 518 din 19 mai 2021
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liviu Dumitru Mustaţă, Alexandru Mustaţă, Mihai Mustaţă, Doina Despina Mustaţă, Bogdan Mustaţă, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog şi de Magdalena Raluca Băltog în Dosarul nr. 1.236/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 343D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Zaharia Ştefan Onu, din Baroul Iaşi, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată că aspectul esenţial al excepţiei de neconstituţionalitate este acela al inegalităţii de tratament juridic, reprezentat de obligaţia plăţii taxei judiciare de timbru, al unor persoane aflate în aceeaşi situaţie de fapt reprezentată de o faptă penală în urma căreia rezultă daune materiale sau morale, iar victimele sunt tratate diferit în funcţie de decesul autorului faptei penale. Singura diferenţă o reprezintă un element exterior voinţei părţilor, respectiv starea autorului faptei penale de a fi sau a nu fi în viaţă după săvârşirea faptei.
    4. Dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale dacă sunt interpretate în sensul că persoanele care solicită daune în urma producerii unor fapte penale al căror autor a decedat înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale trebuie să achite taxe judiciare de timbru.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Scutirea de la plata taxei judiciare de timbru prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ca excepţie de la regula generală a timbrării acţiunilor în justiţie operează numai în cazul recuperării prejudiciului material şi moral decurgând dintr-o faptă care face obiectul acţiunii penale. Esenţială este existenţa unei cauze penale în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală. În cazul de faţă, întrucât a intervenit decesul suspectului, scutirea nu mai poate opera, fiind aplicabilă regula generală în materia timbrării.
    6. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate arată că şi instanţa judecătorească în faţa căreia a fost ridicată excepţia a opinat în sensul temeiniciei acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.236/103/2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liviu Dumitru Mustaţă, Alexandru Mustaţă, Mihai Mustaţă, Doina Despina Mustaţă, Bogdan Mustaţă, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog şi de Magdalena Raluca Băltog într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate împotriva unei sentinţe civile, ocazie cu care le-a fost pus în vedere să achite o taxă judiciară de timbru aferentă cererii de apel.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate împiedică accesul liber la justiţie şi instituie o discriminare între persoanele vătămate în accidente rutiere al căror autor supravieţuieşte accidentului rutier (faţă de care poate avea loc tragerea la răspundere penală) şi acele victime al căror autor a decedat în acelaşi accident rutier (împotriva căruia nu mai poate avea loc tragerea la răspundere penală).
    9. Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse timbrării cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-un accident rutier soldat cu decesul autorului acelui accident rutier. Nu există niciun motiv rezonabil pentru care victima unui accident rutier în care autorul accidentului a decedat să achite o taxă de timbru. Aşadar, în situaţia în care autorul accidentului nu a supravieţuit, victimele acestuia sunt nevoite să exercite acţiunea civilă, nu în cadrul unui proces penal, ci pe cale principală, ceea ce impune şi plata taxei judiciare de timbru aferente. Prin urmare, se apreciază că există o discriminare şi o lacună legislativă.
    10. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale nu numai în ipoteza vizată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, ci în toate cazurile în care se interpretează noţiunea „de cauză penală“ doar pentru cazurile în care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de făptuitor. Aceasta presupune că în incidenţa cazurilor de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, neimputabile părţilor vătămate, acestea sunt obligate să achite taxa judiciară de timbru la valoarea prejudiciului pretins.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere Decizia nr. 387 din 27 mai 2015.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;“.
    16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.
    18. Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut că formula redacţională a textului de lege criticat exclude de la scutirea acordată acţiunile în răspundere civilă delictuală formulate pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care nu mai face obiectul acţiunii penale din cauza dezincriminării infracţiunii respective. În consecinţă, în ipotezele tranzitorii, şi anume atunci când o faptă este săvârşită pe perioada de activitate a legii penale, fiind calificată drept infracţiune, iar, ulterior acestui moment, intervine o lege de dezincriminare în sensul art. 4 teza întâi din Codul penal, acţiunea penală nu mai poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată, ceea ce, sub aspectul pretenţiilor civile, echivalează cu necesitatea unei acţiuni separate în faţa instanţelor civile în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul civil cauzat, acţiune care, în temeiul textului de lege criticat, era exclusă de la scutirea plăţii taxei judiciare de timbru (paragraful 11 al deciziei menţionate). În aceste condiţii, persoana vătămată care a suferit un prejudiciu material ori a cărei integritate corporală sau sănătate a avut de suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care la data comiterii sale constituia infracţiune trebuia să avanseze noi cheltuieli judiciare care includ şi taxa judiciară de timbru stabilită în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, pe lângă plata onorariului avocatului sau plata expertizelor necesare, în vederea recuperării pagubelor suferite, uzând de calea unei cu totul alte acţiuni în justiţie ca singură modalitate de recuperare a prejudiciului (paragraful 20). În acest caz, Curtea a reţinut că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care constituia infracţiune la data săvârşirii, dar care nu mai face obiectul acţiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care au fost efectuate urmărirea penală şi judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie (paragraful 21).
    19. În ceea ce priveşte efectele deciziilor interpretative ale Curţii Constituţionale se observă că, prin Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în măsura în care instanţa constituţională a constatat constituţionalitatea textului criticat într-o anumită interpretare ce rezultă fie direct din dispozitivul deciziei, fie indirect din coroborarea considerentelor cu dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la acelaşi text de lege şi cu o motivare identică se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei Curţii Constituţionale, care se ataşează inclusiv deciziilor prin care se constată constituţionalitatea legilor sau a ordonanţelor ori a unor dispoziţii din acestea.
    20. În prezenta cauză, autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile legale dintr-o altă perspectivă, susţinând că acestea sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse timbrării cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-un accident rutier soldat cu decesul autorului acelui accident rutier.
    21. Prin urmare, întrucât nu se critică soluţia legislativă din perspectiva analizată prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    22. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 27 martie 2018, instanţa constituţională a reţinut că textul legal criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor, inclusiv a celor pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la cauzele penale, ceea ce înseamnă că nu se plătesc astfel de taxe în cauzele privind tragerea la răspundere penală sau civilă, aşadar, în privinţa exercitării acţiunii penale sau civile în cadrul procesului penal.
    23. De asemenea, Curtea a reţinut că textul analizat menţionează, în mod expres, că această scutire se aplică şi în privinţa despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din cauzele penale, aşadar, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, indiferent că ea face obiectul unei acţiuni civile alăturate celei penale sau separate de aceasta, esenţială fiind existenţa unei cauze penale, mai precis a unei cauze în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, acţiune care se pune în mişcare „de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1)“ [art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Numai în acest fel cauza poate fi calificată ca fiind una penală în sensul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    24. Or, în situaţia invocată de autori în prezenta cauză îşi găsesc incidenţa dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală în temeiul cărora acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată, întrucât a intervenit decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică.
    25. În cazul accidentelor rutiere, potrivit Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, persoanele fizice sau juridice au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule (art. 3 din lege).
    26. În raport cu răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1.357 din Codul civil, răspunderea asigurătorului este o răspundere contractuală care intervine numai în baza contractului de asigurare şi numai în limita plafonului prevăzut de lege. Contractul de asigurare este definit prin art. 2.199 alin. (1) din Codul civil ca fiind contractul prin care contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca în cazul producerii riscului asigurat să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit.
    27. Persoana prejudiciată notifică asigurătorul cu privire la producerea evenimentului în urma căruia au rezultat prejudicii materiale şi/sau vătămarea sănătăţii ori a integrităţii corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane. Astfel, persoanele prejudiciate au dreptul de a solicita despăgubiri prin depunerea unei cereri de despăgubire la societatea de asigurări pentru a primi despăgubiri din accidentele rutiere. Societatea de asigurări va deschide un dosar de daună şi va stabili despăgubirea victimelor accidentelor rutiere, prin acordarea unei sume de bani, inclusiv pentru cheltuielile făcute de aceştia în procesul civil. Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu valoarea cea mai mare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă şi cea prevăzută în contractul RCA (art. 10 din Legea nr. 132/2017). Cuantumul despăgubirilor se stabileşte potrivit art. 14 din Legea nr. 132/2017.
    28. Având în vedere natura contractuală a relaţiilor dintre asigurător şi persoanele păgubite în urma evenimentelor asigurate, dar şi prevederile art. 2.224 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaţiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare, Curtea reţine faptul că litigiul dintre persoana prejudiciată şi societatea de asigurare are un caracter civil, iar nu unul penal.
    29. Prin urmare, Curtea apreciază că situaţia învederată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate reclamă reglementarea unui motiv distinct de scutire de la plata taxei judiciare de timbru. Or, aceasta este o operaţiune ce intră în sfera atribuţiilor legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituţie. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, Curtea Constituţională nu are competenţa de a modifica sau completa normele legale.
    30. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea reţine că acesta nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite [a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994].
    31. Regula este aceea a timbrării acţiunilor în justiţie, doar în considerarea unor situaţii deosebite legiuitorul putând opta pentru reglementarea scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru a cererilor formulate.
    32. În plus, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liviu Dumitru Mustaţă, Alexandru Mustaţă, Mihai Mustaţă, Doina Despina Mustaţă, Bogdan Mustaţă, Ana Băltog, Liviu Constantin Băltog şi de Magdalena Raluca Băltog în Dosarul nr. 1.236/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 177 din 16 martie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016