Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Roland Hajdu în Dosarul nr. 172/119/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 806 D/2018. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în sală este prezentă, în acest dosar, doamna Veronka Ruică, interpret de limba maghiară. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se susţine, în acest sens, că posibilitatea unei instanţe de a dispune prelevarea de probe biologice reprezintă o restrângere a exercitării dreptului fundamental prevăzut la art. 22 din Constituţie, însă această restrângere este prevăzută prin lege, este reglementată într-un scop dintre cele prevăzute la art. 53 din Constituţie, fiind necesară pentru prevenirea săvârşirii de infracţiuni grave, şi este supusă unui examen de proporţionalitate realizat de judecător. În acest sens, se arată că măsura analizată este dispusă de judecător în urma analizei concrete, raportată la faptă şi la făptuitor. Pentru aceste motive, se susţine că restrângerea adusă exercitării dreptului prevăzut la art. 22 din Constituţie prin textul criticat este una constituţională. Referitor la celelalte critici de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 24, 26 şi 49 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauză. În privinţa pretinsei încălcări, prin textele criticate, a dispoziţiilor art. 24 din Constituţie se susţine că măsura criticată este dispusă în cadrul unei proceduri în care persoana vizată beneficiază de toate garanţiile specifice dreptului la apărare. Referitor la art. 49 din Constituţie, se susţine că acesta nu presupune egalitate de tratament juridic penal între tineri şi minori. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia penală nr. 331/AP din 22 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 172/119/2017, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Roland Hajdu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri de apel formulate împotriva unei sentinţe penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi de tentativă la introducerea în ţară de droguri de mare risc. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate obligă persoana condamnată să suporte intervenţiile necesare pentru recoltarea profilului genetic, respectiv înscrierea sa în evidenţele naţionale, obligaţie care nu este impusă şi suspectului. Se arată că dispoziţiile Legii nr. 76/2008 şi ale anexei la această lege au fost examinate prin Decizia nr. 5 din 16 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu prilejul soluţionării unui recurs în interesul legii, prin care s-a hotărât că, în cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic. De asemenea se arată că dispoziţiile art. 49 din Constituţie reglementează protecţia copiilor şi a tinerilor, prevăzând că regimul de protecţie se aplică atât pentru copii, cât şi pentru tineri şi că alin. (5) al acestui articol impune autorităţilor publice, prin urmare şi instanţelor, obligaţia constituţională de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării. Se susţine că restrângerea acestor drepturi constituţionale poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică şi dacă astfel dispusă măsura este proporţională cu situaţia care o determină, însă în mod nediscriminatoriu şi fără a se aduce atingere existenţei unor drepturi sau libertăţi. Se susţine că dispoziţiile legale nu obligă la existenţa unor proceduri conform cărora instanţele să dispună prelevarea probelor biologice astfel reglementate şi care să prevadă condiţiile în care prelevarea de probe biologice de la persoane în viaţă poate fi efectuată. 7. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală apreciază că textele criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. În acest sens, se arată că drepturile consacrate de către textele constituţionale pretins a fi încălcate nu sunt unele absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări sau restricţii din partea autorităţilor statului, limitări sau restricţii care trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesare într-o societate democratică şi să fie proporţionale cu scopul urmărit. Se susţine, totodată, că prelevarea acestor probe biologice nu se dispune automat, temeinicia unei astfel de măsuri fiind analizată de către instanţa de judecată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul cuprins: - Art. 7 alin. (1): „Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei.“; – Art. 4 alin. (1) lit. b): „(1) S.N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: […] b) persoane condamnate definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei; […]“. 12. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 22 referitoare la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 26 alin. (2) referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, ale art. 49 cu privire la protecţia copiilor şi a tinerilor şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 76/2008 reglementează constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, ce are ca scop prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism, astfel cum este prevăzut la art. 1 alin. (1) al acestei legi. 14. Pentru asigurarea acestei finalităţi, art. 2 din cuprinsul Legii nr. 76/2008 stabileşte condiţiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracţiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum şi condiţiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. 15. De asemenea, art. 3 al aceleiaşi legi prevede că infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din lege. 16. Totodată, dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevăd categoriile de persoane şi ipoteze în privinţa cărora sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, printre acestea numărându-se: suspecţii, pe care îi defineşte ca fiind persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracţiunilor cuprinse în anexă [art. 4 alin. (1) lit. a)]; persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor infracţiuni dintre cele prevăzute în anexa la lege, la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei [art. 4 alin. (1) lit. b)]; persoanele înscrise potrivit legii în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor [art. 4 alin. (1) lit. b^1)]; urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului [art. 4 alin. (1) lit. c)]; cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism [art. 4 alin. (1) lit. d)]. 17. În continuare, legea reglementează procedura de prelucrare a datelor cu caracter personal şi a profilelor genetice introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, precum şi păstrarea, distrugerea probelor biologice şi ştergerea datelor personale din Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. 18. Aşadar, Legea nr. 76/2008 reglementează, în mod expres, atât categoriile de infracţiuni, categoriile de persoane şi ipotezele în care se realizează prelevarea datelor genetice, cât şi procedura aplicabilă în vederea prelevării. 19. Totodată, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 care face trimitere la art. 4 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege prevede că această măsură - a prelevării datelor genetice - este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei. De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi art. 7 prevede că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată, iar, conform art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive prin care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei. 20. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că textele criticate sunt clare, precise şi previzibile, permiţând destinatarilor legii să îşi adapteze conduita la cerinţele lor, motiv pentru care acestea sunt în acord cu standardele de calitate a legii impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 21. Totodată, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reglementează ipoteza prelevării de date genetice de la persoane condamnate, pe de o parte, şi ipoteza prelevării de date genetice de la persoane pentru care instanţa a dispus prin hotărâre amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, pe de altă parte. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, aceste ipoteze nu exclud însă aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 76/2008 şi în privinţa persoanelor suspecte, ipoteză prevăzută de legiuitor la art. 4 alin. (1) lit. a) din legea analizată. De altfel, acelaşi aspect a fost reţinut de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că „judecătorul, ca reprezentant al autorităţii, în pofida absenţei consimţământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor“. Aşa fiind, nu poate fi reţinută existenţa unei discriminări între persoanele condamnate şi cele care au calitatea de suspect, sub aspectul obligaţiei de a se supune recoltării de probe genetice, atunci când infracţiunile săvârşite se numără printre cele prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 şi sunt întrunite celelalte condiţii legale pentru impunerea acestei obligaţii. Pentru aceste motive, dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. 22. În ceea ce priveşte, pretinsa încălcare prin dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 a prevederilor constituţionale ale art. 22 referitoare la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, Curtea constată că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, prelevarea probelor biologice dispusă în condiţiile legii analizate se face prin metode noninvazive, respectiv prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei. Prin urmare, măsura supusă controlului de constituţionalitate nu afectează nici viaţa, nici integritatea fizică sau psihică a persoanelor cărora le este aplicată, fiind în acord cu prevederile art. 22 din Legea fundamentală. 23. Referitor la invocarea în prezenta cauză a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Constituţie referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, Curtea reţine că acest drept fundamental nu este unul absolut, exercitarea sa putând fi restrânsă, în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţie. Or, restrângerea exercitării dreptului fundamental anterior menţionat este realizată, prin dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, adică prin lege, în vederea realizării scopului acestui act normativ, prevăzut la art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, scop ce este subsumat apărării ordinii publice. Totodată, reglementarea analizată este necesară în vederea asigurării acestei finalităţi, este nediscriminatorie şi este proporţională cu situaţia care a determinat-o, inventarierea caracteristicilor genetice ale persoanelor enumerate nefiind posibilă, având în vedere natura acestora, în lipsa unei proceduri de prelevare ce implică o examinare fizică a persoanei vizate. De altfel, referitor la necesitatea măsurii analizate, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, mai sus citată, Curtea a statuat că „este de necontestat faptul că toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfăşurării instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară într-o societate democratică“. Nu în ultimul rând, Curtea reţine că prelevarea de probe biologice, în temeiul Legii nr. 76/2008, este o facultate, iar nu o obligaţie a instanţei de judecată, caracterul facultativ al acestei măsuri rezultând din terminologia folosită în cuprinsul legii analizate. Astfel, art. 3 prevede că „infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Sintagma „pot fi prelevate“ din cuprinsul acestor dispoziţii legale denotă caracterul facultativ al unei astfel de măsuri, instanţa fiind cea care apreciază dacă prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare este necesară în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 666 din 17 mai 2011, invocată anterior, Curtea reţinând că judecătorul are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane. 24. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispoziţiilor art. 49 din Constituţie cu privire la protecţia copiilor şi a tinerilor, Curtea constată că acestea reglementează dreptul copiilor şi al tinerilor de a se bucura de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, obligaţia statului de acordare de alocaţii pentru copii şi de ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap, precum şi alte forme de protecţie socială, interdicţia exploatării minorilor şi a folosirii lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală, interdicţia angajării ca salariaţi a minorilor cu vârsta sub 15 ani, precum şi obligaţia autorităţilor publice de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării. Aşadar, dispoziţiile constituţionale anterior menţionate reglementează aspecte de natură economică şi socială referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor, motiv pentru acestea nu sunt incidente în prezenta cauză. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Roland Hajdu în Dosarul nr. 172/119/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
