Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 762 din 23 august 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi, prin reprezentant legal Marin Frunză, în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.166D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi, prin reprezentant legal Marin Frunză, cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aferente cererii de recuzare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, în mod indiscutabil, o cerere de recuzare nu poate reprezenta decât un ultim demers procedural posibil în exercitarea dreptului de apărare pe care îl face partea interesată într-o procedură judiciară, în condiţiile în care constată că drepturile şi libertăţile îi sunt vădit, sistematic şi brutal nesocotite, astfel că nu mai este luată în consideraţie obligaţia de respectare a imparţialităţii şi nici obligaţia de respectare a independenţei judecătorului. Precizează că, în conformitate cu art. 24 din Constituţie, dreptul la apărare este garantat, or, condiţionarea exercitării dreptului la apărare, prin procedura reexaminării, doar cu condiţia timbrării prealabile a acestui drept constituţional, încalcă vădit condiţia cerută şi acordată prin Constituţie, anume de garantare, care presupune exercitarea nestingherită, necondiţionată de plata vreunei taxe.
    6. De asemenea, susţine că plata unei astfel de taxe ce vizează o cerere de recuzare reprezintă o nesocotire a principiilor consacrate în cuprinsul art. 1 alin. (3) din Constituţie, cu privire la garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în art. 1 alin. (5) din Constituţie, care stabilesc prioritatea absolută a aplicării prevederilor Constituţiei în raport cu alte acte inferioare, dar şi o încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) Constituţie, care impun ca cetăţenii să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate şi prevăzute de Constituţie, inclusiv de garantarea dreptului la apărare.
    7. Apreciază, de asemenea, că textul de lege criticat este vădit neconstituţional în măsura în care se solicită o taxă pentru a îndrepta o greşeală, o eroare judiciară sau chiar un abuz comis de instanţă când a solicitat taxa judiciară de timbru. Susţine, totodată, că aceste dispoziţii nu prevăd termenul legal în care se poate formula cerere de acordare a facilităţilor fiscale pentru taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei aferentă cererii de recuzare, modul de soluţionare a cererii de acordare a facilităţilor fiscale sub forma scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană juridică, şi nici calea de atac împotriva soluţiei şi nici termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva soluţiei pronunţate.
    8. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 nu contravin Legii fundamentale, iar normele constituţionale referitoare la dreptul la apărare, supremaţia legii şi accesul liber la justiţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la stabilirea taxelor în justiţie. În opinia instanţei de judecată, este legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora cu atât mai mult cu cât, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“. Aşa fiind, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. De asemenea, instanţa reţine că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. Dispoziţiile legale privind posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...] d) cereri de recuzare în materie civilă - 4 lei.“
    13. Curtea precizează faptul că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, iar în acest context, în legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează „dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile de lege criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar, în aceste condiţii, Curtea are competenţa de a se pronunţa cu privire la constituţionalitatea acestora.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul român şi la respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legilor,art. 15 alin. (1) - Universalitatea, art. 24 referitor la garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor juridice naţionale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor din prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi norme constituţionale, în acest sens fiind Decizia nr. 587 din 23 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 21 aprilie 2022.
    16. Prin decizia antereferită, la paragrafele 14-17, Curtea a reţinut, în esenţă, că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. Art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.
    17. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.
    18. Totodată, Curtea Constituţională a subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reţinute criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a instituit, prin art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea de a se acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie.
    19. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reţinut, de asemenea, că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituţie, şi nici art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    21. Referitor la susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora dispoziţiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 nu prevăd termenul legal în care se poate formula cerere de acordare a facilităţilor fiscale pentru taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recuzare, modul de soluţionare a cererii de acordare a facilităţilor fiscale sub forma scutirii de plata taxelor, formulată de o persoană juridică, calea de atac împotriva soluţiei şi nici termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva soluţiei pronunţate, Curtea subliniază faptul că instanţa de contencios constituţional nu este competentă a soluţiona excepţii de neconstituţionalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece aceasta ar presupune o intervenţie nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi, prin reprezentant legal Marin Frunză, în Dosarul nr. 10.073/233/2009/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016