Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Remzi Guglu în Dosarul nr. 7.906/1.748/2017 al Judecătoriei Cornetu. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 170D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.187D/2019, având un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Rodica Popescu în Dosarul nr. 26.684/197/2018 al Judecătoriei Braşov. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 170D/2018 şi nr. 2.187D/2019, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2187D/2019 la Dosarul nr. 170D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 11 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.906/1.748/2017, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petentul Remzi Guglu întro cauză având ca obiect o plângere contravenţională formulată împotriva Procesului-verbal de contravenţie seria PIFX nr. 0074017 din 6 august 2016, încheiat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov - Serviciul Rutier, prin care a fost sancţionat cu amendă, avertisment şi suspendarea dreptului de a conduce. 8. Prin Încheierea din 10 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 26.684/197/2018, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petenta Rodica Popescu într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria PSVX nr. 0166650 din 27 octombrie 2018, încheiat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Poliţia Municipiului Fălticeni. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că reglementarea criticată din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este neconstituţională, întrucât instituie o excepţie nepermisă de la Legea fundamentală în ceea ce priveşte controlul judecătoresc al actelor administrative. În opinia acestora, materia contravenţională aparţine domeniului contenciosului administrativ, iar, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a litigiilor revine instanţei de la sediul/domiciliul persoanei vătămate/ petentului, context în care apreciază că raţionamentul pe care sa bazat legiuitorul în stabilirea acestor competenţe a fost tocmai dreptul la un proces echitabil, drept care include şi accesul mai facil la o instanţă de judecată în vederea susţinerii acţiunii şi a administrării probatoriului. Prin urmare, autorii excepţiei susţin că, în ceea ce priveşte plângerile contravenţionale, competenţa de soluţionare ar trebui să aparţină instanţei de la sediul/domiciliul petentului, astfel încât, stabilind competenţa materială a judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, criticate în cauză, aduc atingere principiului egalităţii şi liberului acces la justiţie şi împovărează excesiv contribuabilul cu toate cheltuielile de deplasare în altă localitate şi de susţinere a procesului, favorizând astfel agentul constatator. 10. Judecătoria Cornetu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în această materie a instanţei de contencios constituţional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2017. 11. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în această materie a instanţei de contencios constituţional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 927 din 7 iulie 2011. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 170D/2018, consideră că prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi arată, în esenţă, că prevederile criticate reprezintă o aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în sensul competenţei atribuite legiuitorului de art. 126 alin. (2) din Constituţie, care poate institui, pentru situaţii deosebite, reguli speciale în ceea ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor de judecată şi a procedurii de judecată. Or, în cauza de faţă, este criticată o ordonanţă a Guvernului ce reglementează regimul juridic al contravenţiilor, procedura aplicabilă fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului comun, şi nu procedura contenciosului administrativ. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei prevăzute la alin. (1)“. Curtea reţine că la art. 32 alin. (1) se stipulează faptul că „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia“. 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 51 - Dreptul de petiţionare, ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi celor ale art. 126 alin. (6) teza întâi potrivit cărora „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat (...)“. Apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată contravine şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 şi 20, referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern şi, respectiv, la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 şi art. 46 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, la forţa obligatorie şi executarea hotărârilor, precum şi celor ale art. 3 şi art. 8 din Statutul Consiliului Europei. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 278 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 23 iunie 2014, sau Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 24 aprilie 2017, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 19. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că prevederile criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume instanţa competentă să soluţioneze plângerea, nu încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, prin reglementarea criticată, legiuitorul nu a înţeles să limiteze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestor drepturi constituţionale, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere. 20. Curtea a constatat, de asemenea, că reglementarea prin art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a competenţei teritoriale a instanţelor judecătoreşti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie reprezintă o aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în sensul competenţei atribuite legiuitorului de art. 126 alin. (2) din Constituţie, care poate institui, pentru situaţii deosebite, reguli speciale în ceea ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor de judecată şi a procedurii de judecată. 21. Referitor la susţinerile privind pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi (2) din Constituţie, formulate dintro perspectivă similară celei din cauzele de faţă, Curtea a constatat că aceste norme constituţionale conferă persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ, dreptul de a se adresa instanţei pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, însă în condiţiile şi în limitele stabilite prin lege organică. Or, în cauzele de faţă, este criticată o ordonanţă a Guvernului ce reglementează regimul juridic al contravenţiilor, procedura aplicabilă fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului comun, şi nu procedura contenciosului administrativ. De altfel, domeniul contravenţional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăseşte printre cele strict şi limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie, în privinţa cărora legiferarea are loc numai prin lege organică. În acelaşi context, prin Decizia nr. 726 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, în ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile legale criticate creează o discriminare nejustificată, deoarece plângerile împotriva anumitor acte administrative se soluţionează potrivit Legii nr. 554/2004, iar cele formulate împotriva proceselor-verbale contravenţionale, tot acte administrative, se soluţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, Curtea a constatat că persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu este pusă în faţa unui verdict definitiv de vinovăţie şi de răspundere, ci doar în faţa unui act administrativ de constatare, ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. S-a mai reţinut cu acelaşi prilej că, din punctul de vedere al agentului constatator, această persoană este vinovată şi responsabilă, iar procesul-verbal întocmit are, până la rămânerea lui definitivă, caracterul unui act administrativ de constatare. Or, aceasta nu poate duce la concluzia susţinută de autorii excepţiei că soluţionarea cauzelor privind contestarea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii ar trebui să urmeze regulile procedurale specifice contenciosului administrativ, reglementate prin Legea nr. 554/2004. 22. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile formulate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile constituţionale şi internaţionale invocate. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Remzi Guglu în Dosarul nr. 7.906/1.748/2017 al Judecătoriei Cornetu şi de Rodica Popescu în Dosarul nr. 26.684/197/2018 al Judecătoriei Braşov şi constată că prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu şi Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
