Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa şi alţii, în Dosarul nr. 4.146/117/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.083D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 şi nr. 2.791D/2021, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuţa Irina Sofronie şi alţii, în Dosarul nr. 4.155/117/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Judecător Sindic, de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Lidia Ghiduh şi alţii, în Dosarul nr. 4.161/117/2020 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor săi, în Dosarul nr. 4.165/117/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre şi Elena Cristina Dumitrescu, în Dosarul nr. 4.162/117/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent menţionează că autorul excepţiei a depus concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 şi nr. 2.791D/2021 la Dosarul nr. 1.083D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.213D/2021, nr. 1.276D/2021, nr. 1.352D/2021 şi nr. 2.791D/2021 la Dosarul nr. 1.083D/2021, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin decizia criticată a instanţei supreme, a fost lămurită modalitatea în care majorarea salarială de 15% se aplică prin raportare la art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. Instanţa supremă a recunoscut, astfel, dreptul la această majorare ca un drept salarial nou. Totodată, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 vizează o altă situaţie, cea a stabilirii nivelului maxim de salarizare la care ar urma să se facă egalizarea, prin luarea în considerare nu doar a majorărilor prevăzute prin acte normative, ci şi a celor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.146/117/2020, Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa şi alţii, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.083D/2021. 9. Prin Încheierea din 29 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.155/117/2020, Tribunalul Ialomiţa - Judecător Sindic a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuţa Irina Sofronie şi alţii, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.213D/2021. 10. Prin Încheierea din 31 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.161/117/2020, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Lidia Ghiduh şi alţii, în litigii având ca obiect acordarea de drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.276D/2021. 11. Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.165/117/2020, Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele membrilor săi, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.352D/2021. 12. Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.162/117/2020, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre şi Elena Cristina Dumitrescu, într-un litigiu având ca obiect acordarea de drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.791D/2021. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 126 alin. (3) şi ale art. 147. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a stabilit că personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. Potrivit paragrafului 33 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate. Dar, în baza Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, funcţionarii publici din cadrul Ministerului Finanţelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alţii nu beneficiază de această majorare, deşi prestează aceeaşi activitate. Soluţia instanţei supreme permite ca persoane aflate în aceeaşi situaţie, dar care nu au obţinut hotărâri judecătoreşti prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizaţii de încadrare mai mici decât cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi prin hotărâri judecătoreşti, generând diferenţe în stabilirea salariului de bază. 14. Autorul excepţiei arată, în final, că prin nerespectarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 se aduce atingere dispoziţiilor art. 142 alin. (1) şi ale art. 147 alin. (4) teza a doua din Legea fundamentală, din care rezultă că toate deciziile Curţii Constituţionale, indiferent de natura şi conţinutul acestora, sunt general obligatorii, inclusiv pentru instanţa supremă, care nu poate oferi dezlegări obligatorii ce contravin deciziilor Curţii Constituţionale. 15. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, instanţa arată că autorul excepţiei este nemulţumit de momentul stabilit prin decizia criticată a instanţei supreme de la care se pot oferi drepturile salariale solicitate; însă instanţa supremă nu a negat însăşi acordarea acestor drepturi. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, jurisdicţia constituţională nu a analizat constituţionalitatea reglementării momentului de la care pot fi acordate majorările salariale în discuţie, ci a analizat exclusiv conţinutul art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, care suprima de la plată anumite sume ce erau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau irevocabile. 16. Tribunalul Ialomiţa - Judecătorul Sindic apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, instanţa arată că autorul excepţiei este nemulţumit de momentul stabilit prin decizia criticată a instanţei supreme de la care se pot oferi drepturile salariale solicitate; însă instanţa supremă nu a negat însăşi acordarea acestor drepturi, ci doar a stabilit momentul de la care sumele pot fi acordate, în raport cu art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 referitor la aplicarea în timp a acesteia. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, jurisdicţia constituţională nu a analizat constituţionalitatea reglementării momentului în care pot fi acordate majorările salariale în discuţie, ci a analizat exclusiv conţinutul art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, care suprima de la plată anumite sume ce erau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau irevocabile. 17. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 8 octombrie 2020, care, deşi vizează o altă categorie de funcţionari publici, este aplicabilă şi în soluţionarea excepţiei cu care a sesizat Curtea Constituţională, ţinând seama de similaritatea argumentelor folosite în sprijinul celor două excepţii. 19. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 se referă la un alt aspect, respectiv la faptul că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare la care se face egalizarea trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. 20. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorul excepţiei, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prevederile legale criticate au următorul conţinut: „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“ 24. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanţa supremă a statuat, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, următoarele: - majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; – pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; – prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. 25. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 referitor la Statul Român, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (3) privind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 519 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2023, şi Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022, a statuat că art. 38 alin. (1), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu instituie niciun fel de diferenţe între persoanele aparţinând aceloraşi categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la dispoziţiile din cuprinsul notei 2 a lit. c) a secţiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. În cauza de faţă sunt criticate dispoziţiile din cuprinsul notei 2 a lit. c) a secţiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Deşi în cele două decizii anterior menţionate Curtea Constituţională nu a examinat constituţionalitatea unei reglementări de drept primar, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunţată de instanţa supremă, în considerentele celor două decizii mai sus menţionate a statuat că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunţată de instanţa supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferenţiate a acestui spor între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. Or, în condiţiile în care autorul prezentei excepţii critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanţa supremă, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Mihaiela Agud-Popa şi alţii, în Dosarul nr. 4.146/117/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Ancuţa Irina Sofronie şi alţii, în Dosarul nr. 4.155/117/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Judecător Sindic, de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Lidia Ghiduh şi alţii, în Dosarul nr. 4.161/117/2020 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor săi, în Dosarul nr. 4.165/117/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrii de sindicat Valentin Ion Petre şi Elena Cristina Dumitrescu, în Dosarul nr. 4.162/117/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Ialomiţa - Judecător Sindic, Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
