Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Bianca Drăghici │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (5) şi art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Cecilia Camelia Răducanu, în Dosarul nr. 373/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 146D/2016. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocat Cristian Tinca, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia - Colegiul Director, prin avocat, a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât instituirea controlului actelor efectuate de către executorii judecătoreşti este justificată de faptul că aceştia îndeplinesc un serviciu de interes public, şi anume executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, şi, ca atare, activitatea acestora este supusă controlului profesional, iar, în situaţia în care sunt constatate abateri, răspund disciplinar. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Cristian Tinca, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere motivele formulate în faţa instanţei judecătoreşti, cuprinse în notele scrise ale autoarei excepţiei, care au însoţit încheierea de sesizare a Curţii, aflate la dosarul cauzei. În plus, susţine că art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000 contravine art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece hotărârea Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti nu poate fi atacată direct la instanţa judecătorească, iar art. 49 lit. c) din aceeaşi lege, cu privire la caracterul definitiv al hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară, încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1). 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, arătând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în mod constant că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli speciale, în considerarea unor situaţii deosebite, iar contestaţia din materia disciplinară a executorilor judecătoreşti reprezintă o veritabilă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 1 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 373/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (5) şi art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. Excepţia a fost ridicată de Cecilia Camelia Răducanu într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv anularea unor hotărâri emise de Consiliul de disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi de Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că atât cercetarea disciplinară făcută de Colegiul director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cât şi hotărârile disciplinare emise privesc în mod exclusiv aspecte ce ţin de legalitatea actelor de executare, iar nu de calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti sau comportamentul acestora în raporturile de serviciu cu autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice, aşa cum este edictat la art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000. 8. De asemenea, autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate încălcă competenţa instanţei de executare, singura autoritate competentă de a judeca contestaţiile şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite. Astfel, consideră că pretinsele abateri disciplinare (stabilirea de cheltuieli de executare contrar dispoziţiilor de lege incidente în materie şi întocmirea de acte de executare - procese-verbale, fără justificare legală) se circumscriu în motive susceptibile de a promova contestaţie la executare. 9. În final, susţine că, prin hotărârile atacate, au fost stabilite amenzi şi cheltuieli în sarcina executorului judecătoresc, contrar art. 21 alin. (4) din Constituţie, şi obligarea la plata amenzii în termen de 30 de zile sub sancţiunea suspendării din funcţie contravine art. 1 alin. (4) şi art. 126 Constituţie, prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. 10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca neîntemeiată excepţia, având în vedere că, pe de o parte, aspectele semnalate ţin de legalitatea actelor de executare, nu de calitatea actelor şi lucrărilor efectuate. Pe de altă parte, stabilirea amenzii şi a cheltuielilor în sarcina executorului judecătoresc nu se încadrează în prevederea constituţională care vizează gratuitatea jurisdicţiilor speciale administrative, iar dispoziţia de suspendare din funcţie în cazul neachitării amenzii în termen de 30 de zile, potrivit art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, este de natură sancţionatorie, fiind apanajul exclusiv al legiuitorului. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, arătând că, îndeplinind exigenţele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanţă judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituţie, „contestaţia“ din materia disciplinară a executorilor judecătoreşti este o veritabilă şi efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cale de atac prin care instanţa, ţinând seama şi de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluţiona cauza sub toate aspectele, atât asupra legalităţii procedurii disciplinare, cât şi asupra temeiniciei hotărârii. De asemenea, având în vedere aceleaşi considerente, consideră că nu se poate reţine nici critica dispoziţiilor art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, care stabilesc sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate membrilor profesiei. 13. Avocatul Poporului susţine că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens apreciază că, îndeplinind exigenţele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanţă judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituţie, „recursul“ din materia disciplinară a executorilor judecătoreşti este o veritabilă şi efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cale de atac prin care instanţa de judecată, ţinând seama şi de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluţiona cauza sub toate aspectele, atât asupra legalităţii procedurii disciplinare, cât şi asupra temeiniciei hotărârii. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (5) şi art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, având următorul cuprins: - Art. 48 alin. (5): „Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel.“; – Art. 49 lit. c): "Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în: [...] c) amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;“ ." 17. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4), care reglementează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu privire la dreptul la un proces echitabil. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, prin Decizia nr. 523 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 19 noiembrie 2014, a statuat că aceste norme prevăd o cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin care s-a soluţionat contestaţia formulată împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti şi nu se poate susţine încălcarea accesului liber la justiţie, consacrat prin art. 21 din Constituţie. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură (paragraful 22). 19. Cu privire la competenţa unor organisme profesionale de a judeca acţiuni disciplinare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, în numeroase state ale Consiliului Europei, abaterile disciplinare sunt de competenţa acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competenţă nu este contrară dispoziţiilor Convenţiei, care impune, totuşi, unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdicţiile organismelor profesionale îndeplinesc exigenţele art. 6 paragraful 1 din Convenţie sau ele nu le îndeplinesc şi atunci legea naţională trebuie să permită accesul la o instanţă judecătorească care prezintă toate garanţiile dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială. A se vedea în acest sens Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunţată în Cauza Albert et Le Compte contra Belgiei, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza Bryan contra Marii Britanii, Hotărârea din 20 mai 1998, pronunţată în Cauza Gautrin şi alţii contra Franţei, Hotărârea din 16 decembrie 2008, pronunţată în Cauza Frankowicz contra Poloniei, şi Hotărârea din 29 octombrie 2009, pronunţată în Cauza Chaudet contra Franţei. 20. În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei potrivit căreia atât cercetarea disciplinară făcută, cât şi hotărârile disciplinare emise privesc aspecte ce ţin de legalitatea actelor de executare, iar nu de calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti, Curtea constată că aceste susţineri nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate ale textelor de lege criticate, întrucât vizează, în realitate, interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care constituie atributul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei. 21. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici critica cu privire la încălcarea competenţei instanţei de executare silită, singura autoritate competentă de a judeca contestaţiile şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, întrucât, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanţă judecătorească, sunt îndeplinite exigenţele dreptului la un proces echitabil, iar instanţa, ţinând seama şi de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluţiona cauza sub toate aspectele, atât asupra legalităţii procedurii disciplinare, cât şi asupra temeiniciei hotărârii. 22. Totodată, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia prin aplicarea sancţiunii disciplinare, constând în plata unei amenzi, au fost încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi art. 126, referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la instanţele judecătoreşti. 23. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 298 din 1 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, a statuat că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătoreşti sunt învestiţi să efectueze un serviciu de interes public, şi anume executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forţa probantă specifică unui asemenea act. Pornind de la aceste observaţii, Curtea a constatat că este firesc ca activitatea executorilor judecătoreşti să fie supusă controlului profesional, iar, în situaţia în care sunt constatate abateri, aceştia să răspundă disciplinar. Curtea a observat că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi se referă la conduita profesională a acestuia. Aşa fiind, Curtea a constatat că un control al activităţii executorilor judecătoreşti nu impietează asupra separaţiei puterilor în stat şi nici asupra dreptului la un proces echitabil, atât timp cât hotărârea prin care se soluţionează acţiunea aparţine organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacată la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cecilia Camelia Răducanu, în Dosarul nr. 373/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 48 alin. (5) şi art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
