Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (3), art. 455 alin. (1) lit. a), art. 457 alin. (1), art. 459 alin. (7) şi ale art. 463 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Bucur în Dosarul nr. 36.671/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.400D/2016. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cu privire la partea Mihnea Dan Şuteu, magistratul-asistent arată că, de la adresa de domiciliu din Canada, confirmarea de primire s-a întors cu menţiunea „mutat“, partea fiind citată şi la locul de muncă din Canada, de unde, însă, nu s-a întors confirmarea de primire. Din încheierea de sesizare, reiese că partea a refuzat, în dosarul penal, primirea citaţiei trimise prin scrisoare recomandată la adresa respectivului loc de muncă. 4. Curtea, având în vedere cele referite anterior, pune în discuţie problema îndeplinirii, în mod legal, a procedurii de citare cu partea Mihnea Dan Şuteu. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind legal îndeplinită procedura de citare. Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale coroborat cu art. 172 din Codul de procedură civilă, constată că procedura de citare cu partea mai sus menţionată este legal îndeplinită. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul ca revizuirea să poată privi şi o hotărâre prin care nu se statuează asupra fondului procesului penal. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Sentinţa penală nr. 481 din 13 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 36.671/301/2015, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (3), art. 455 alin. (1) lit. a), art. 457 alin. (1), art. 459 alin. (7) şi ale art. 463 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin Bucur, cu ocazia verificării admisibilităţii în principiu a unei cereri de revizuire formulate împotriva unor hotărâri penale pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul legalităţii, egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv şi dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, întrucât, în lipsa unei căi de atac, încheierile de şedinţă pronunţate în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimatului, împotriva cărora a fost formulată cererea de revizuire, „tind să absolutizeze prezumţia de legalitate a soluţiilor pronunţate de procurori“. De asemenea, arată că cererea de revizuire poate fi formulată doar în favoarea condamnatului, ceea ce înseamnă că persoana vătămată este exclusă de la acest beneficiu procesual, deşi are calitatea de subiect procesual principal. Totodată, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume hotărârile din 17 ianuarie 1970, 30 octombrie 1991, 27 octombrie 1993, 23 octombrie 1996, 18 februarie 1997, 20 aprilie 2010 şi din 12 aprilie 2012, pronunţate în cauzele Delcourt împotriva Belgiei, Borgers împotriva Belgiei, Dombo Beheer BV împotriva Olandei, Ankerl împotriva Elveţiei, Nideröst-Huber împotriva Elveţiei, Bălaşa împotriva României şi Lagardιre împotriva Franţei. 8. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei sunt susceptibile de a fi atacate cu apel, astfel că nu sunt lipsite de al doilea grad de jurisdicţie. Totodată, precizează că, în cauză, este vorba de o cerere de revizuire a unor încheieri prin care au fost soluţionate plângerile împotriva unor soluţii ale procurorului de netrimitere în judecată, încheieri definitive care nu sunt susceptibile de a fi supuse revizuirii. 9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. 11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că legiuitorul hotărăşte, potrivit politicii sale penale, în ceea ce priveşte reglementarea căilor de atac în materia revizuirii, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. (3), art. 455 alin. (1) lit. a), art. 457 alin. (1), art. 459 alin. (7) şi ale art. 463 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: - Art. 453 alin. (3) [modificat prin art. 102 pct. 272 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013; prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 453 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale cu privire la cazul de revizuire prevăzut la alin. (1) lit. a) ]: „(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.“; – Art. 455 alin. (1) lit. a): „(1) Pot cere revizuirea: a) părţile din proces, în limitele calităţii lor procesuale;“; – Art. 457 alin. (1): „(1) Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea condamnatului, cu excepţia cazului prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. f), când cererea de revizuire poate fi formulată în termen de un an de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.“; – Art. 459 alin. (7): „(7) Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.“; – Art. 463: „Sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de revizuire, după rejudecarea cauzei, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.“ 15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public, precum şi ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării şi ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie, ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie şi ale art. 47 paragraful 2 privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia verificării admisibilităţii în principiu a unei cereri de revizuire formulate împotriva unor hotărâri penale definitive pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. Or, calea extraordinară de atac a revizuirii se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se soluţionează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate este, la rândul ei, inadmisibilă, pentru lipsa legăturii cu soluţionarea cauzei. 17. Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. În acest sens, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată întro acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepţie de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluţionarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, şi Decizia nr. 784 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 6 martie 2018, paragraful 16). 18. Aşadar, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (3), art. 455 alin. (1) lit. a), art. 457 alin. (1), art. 459 alin. (7) şi ale art. 463 din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (3), art. 455 alin. (1) lit. a), art. 457 alin. (1), art. 459 alin. (7) şi ale art. 463 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Bucur în Dosarul nr. 36.671/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
