Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 174 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 174 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 679 din 30 iulie 2020

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară „Romalimenta“ în Dosarul nr. 5.115/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 144D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.115/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară „Romalimenta“ cu ocazia soluţionării cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Fondului pentru Mediu, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia invocă atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă, aceasta susţine că reglementarea criticată încalcă limitele delegării legislative prin afectarea adusă regimului general de proprietate, context în care învederează că instituirea unor obligaţii fiscale în sarcina operatorului economic, respectiv, obligarea acestuia la efectuarea unui transfer bănesc în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, are drept consecinţă diminuarea patrimoniului privat al plătitorului în favoarea celui public. În acest sens, arată că această contribuţie atinge de cele mai multe ori importante valori financiare, plăţile efectuate afectând în mod important componenta patrimonială, cu atât mai mult cu cât activul financiar al companiilor plătitoare reprezintă un capital de lucru destinat activităţilor specifice destinate realizării obiectului de activitate.
    6. Susţine, de asemenea, că „instituirea unui regim juridic privind sistemul de taxe şi impozite trebuie să respecte în mod obligatoriu cadrul naţional aferent operaţiunii de edictare a normei“, context în care învederează că instituirea normelor cu privire la contribuţia la Fondul pentru mediu, care a fost reglementată iniţial prin Legea nr. 73/2000, este introdusă acum în dreptul pozitiv, în mod neconstituţional, prin ordonanţă de urgenţă. Aşa fiind, autoarea excepţiei învederează că evenimentul legislativ având ca obiect instituirea unei creanţe în favoarea unei autorităţi publice poate fi realizat exclusiv prin lege, ca act al Parlamentului, sau prin ordonanţă, în baza unei legi de abilitare emise tot de către Parlament, şi nu prin ordonanţă de urgenţă.
    7. Referitor la criticile de natură intrinsecă invocate, autoarea excepţiei are în vedere, în primul rând, aspecte ce vizează lipsa de claritate şi imprevizibilitate a normei, sens în care arată că prezenta excepţie a fost generată de existenţa unor grave incidente înregistrate în practica curentă, întrucât operatorii economici beneficiari ai reglementării criticate sunt în imposibilitatea de a cunoaşte cu exactitate întinderea răspunderii în materie, precum şi modul de calcul al datoriei către Fondul pentru mediu.
    8. Astfel, primul aspect de neconstituţionalitate a textului art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 se apreciază a fi acela al neclarităţii modalităţii în care, la momentul declarării, contributorul de bună-credinţă ar avea posibilitatea rezonabilă de a cunoaşte caracterul efectiv al valorificării/incinerării comunicate de contractantul său. Al doilea aspect de neconstituţionalitate, în opinia autoarei excepţiei, este acela că la o verificare a autorităţii, în urma căreia se stabilesc diferenţe faţă de efectivitate a valorificării/incinerării, în ciuda bunei sale credinţe şi a culpei societăţii implicate în valorificare/incinerare, sarcina financiară îi revine sieşi ca obligaţie. Mai mult decât atât, sarcina financiară se agravează odată cu calcularea accesoriilor, ca urmare a incidenţei reglementărilor financiar-fiscale receptate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005. Arată că tocmai caracterul nepredictibil al normelor generează situaţii nerezonabile în care conduita declarantului - societate contributoare -, deşi guvernată de bună-credinţă, a generat efecte negative faţă de propriul activ patrimonial. Aşa fiind, lipsa de predictibilitate a normei determină imposibilitatea cunoaşterii conduitei normale, lipsind contributorul de posibilitatea rezonabilă de a-şi adapta reacţia în raport cu textul normativ în cauză.
    9. Referitor la art. 9 alin. (1) lit. v) din acelaşi act normativ, autoarea excepţiei consideră că există o deficienţă majoră de reglementare, în sensul că valoarea contribuţiei este stabilită în raport cu „cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate“, element necunoscut de către contributor care la momentul declarării şi plăţii aferente este în imposibilitatea de a cunoaşte care sunt datele rezultate exclusiv din activitatea de control a autorităţii pentru mediu. Susţine, de asemenea, că textul normativ criticat permite inclusiv naşterea unor situaţii cu efecte profund discriminatorii, în sensul că, în mod evident, norma nu poate produce efecte identice pentru toate ipotezele, înregistrându-se cazuri în care autoritatea publică nu va avea posibilitatea de a efectua verificări, valorile declarate şi plătite neîndeplinind condiţia de a fi „constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate“. Prin urmare, la finele unui act calendaristic, declaranţii contributori vor declara diferit, în funcţie de situaţiile în care valorificatorii/reciclatorii cu care au contractat sunt sau nu controlaţi.
    10. Cu privire la nerespectarea principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, autoarea excepţiei arată că din examinarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, se remarcă deosebiri majore în ceea ce priveşte cadrul legal al diferitelor tipuri de deşeuri. Deosebirile între acestea sunt determinate atât de elementele fizico-chimice ce compun respectivul spectru de deşeuri, de aspecte legate de greutatea acestora, de volumul lor, precum şi de consecinţele pe care respectivele deşeuri le au în raport cu impactul de mediu produs, de gradul diferit de poluare pe care îl generează. Nu în ultimul rând, arată că diferenţele între deşeuri se datorează modalităţilor diferite de valorificare prin reciclare sau distrugere, cu consecinţa modului diferit de înlăturare a lor din mediul ambiant. Rezultă, astfel, „concluzia potrivit căreia un regim valoric unic (2 lei/kg deşeuri) în sarcina tuturor agenţilor economici către Fondul de mediu este o obligaţie neconstituţională din punctul de vedere al principiului justei aşezări a sarcinii fiscale“, întrucât, în prezent, contribuţia de 2 lei/kg se referă la o categorie mult prea vastă de deşeuri, deoarece, cu excepţia unui domeniu îngust, special reglementat, toate celelalte deşeuri sunt supuse aceluiaşi regim valoric al contribuţiei.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în această materie a instanţei de contencios constituţional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 485 din 27 iunie 2017.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că în prezenta cauză sunt criticate prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, în forma modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 30 august 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 384/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2014, prevederi care aveau următorul conţinut normativ:
    - Art. 9 alin. (1):
    "Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din:
    [...]
    d) o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, şi de operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare;
    [...]
    v) o contribuţie de 2 lei/kg aplicată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate."

    16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, ale art. 115 alin. (6) referitoare la delegarea legislativă, prin raportare la art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi celor ale art. 56 alin. (1) şi (2) privind contribuţiile financiare.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă formulate, Curtea reţine că autoarea excepţiei susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost efectuată cu încălcarea limitelor delegării legislative, cu consecinţa afectării regimului general de proprietate, având în vedere faptul că normele cu privire la contribuţia la Fondul pentru mediu nu sunt reglementate prin lege, ca act al Parlamentului, sau ordonanţă, în baza unei legi de abilitare emise tot de către Parlament. În acest context, învederează faptul că, anterior, contribuţiile la Fondul pentru mediu erau reglementate prin Legea nr. 73/2000, care a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005.
    18. Din perspectiva criticilor formulate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, şi Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2012, referitor la critica de neconstituţionalitate ce vizează adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, instanţa de contencios constituţional a subliniat că în nota de fundamentare a acestui act normativ s-a precizat că era imperios necesară clarificarea regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală, şi, de asemenea, era necesară introducerea, respectiv reintroducerea unor contribuţii care să permită finanţarea corespunzătoare a proiectelor pentru protecţia mediului.
    19. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea a constatat că această susţinere este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Astfel, cu privire la sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, Curtea a statuat că „ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin“. Or, adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european, şi a fost motivată prin necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi al atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu.
    20. În ceea ce priveşte susţinerile autoarei excepţiei referitoare la încălcarea limitelor delegării legislative prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, cu referire la Legea nr. 73/2000, Curtea a reţinut că acest ultim act normativ nu reglementa regimul juridic al contribuţiilor şi al taxelor ce se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu, astfel încât o atare critică este nefondată.
    21. Aşa fiind, Curtea reiterează faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu nu a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    22. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate, Curtea constată că soluţia legislativă consacrată prin prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 77 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 27 aprilie 2017, Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 august 2017, sau Decizia nr. 485 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, prin care Curtea a constatat conformitatea acestora cu Legea fundamentală.
    23. Prin aceste decizii, Curtea a subliniat că necesitatea emiterii acestui act normativ a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi al atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în ceea ce priveşte activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, s-a menţionat că astfel cum a fost definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
    24. Curtea a constatat, astfel, că prin prevederile legale criticate legiuitorul a impus o taxă/o contribuţie în cuantum fix de 2 lei/kg datorată de operatorii economici autorizaţi la Fondul pentru mediu, aceştia fiind încadraţi de legiuitor în categoria celor care poluează mediul. Curtea a apreciat că o atare reglementare reprezintă, însă, o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, revenind atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice îndatorirea de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător, fără ca prin această măsură să se aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    25. Curtea a învederat, de asemenea, că modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) şi v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este reglementat în mod explicit şi detaliat în cadrul capitolului V şi, respectiv, capitolului XV din anexa intitulată Metodologie de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, astfel cum acesta a fost modificat şi completat succesiv prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.413/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 din 29 decembrie 2016, şi prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 1.503/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 28 decembrie 2017.
    26. Curtea a subliniat, totodată, că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016, legiuitorul delegat a clarificat, în mod neechivoc, faptul că veniturile Fondului pentru mediu se constituie din contribuţia de 2 lei/kg, prevăzută la lit. v) din cuprinsul art. 9 alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare, şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile.
    27. În acest context, Curtea a reţinut faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016, precitată, a fost emisă în vederea completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, având în vedere necesitatea identificării şi implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje. De altfel, aşa cum s-a subliniat în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016, la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost prevăzută o contribuţie de 2 lei/kg aplicată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate, datorată de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind valorificate, legiuitorul precizând că prin emiterea acestui act normativ se urmăreşte înlăturarea dificultăţilor întâmpinate în ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea contribuţiei reglementate la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005.
    28. Curtea a mai reţinut că, potrivit art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, această contribuţie se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, de gestionare a anvelopelor uzate, de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi de colectare de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, anvelope, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi baterii şi acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilitatea. Aşa fiind, Curtea a constatat că reglementarea legală criticată nu contravine normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei.
    29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa constituţională apreciază că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    30. Distinct de cele de mai sus expuse, Curtea observă că, potrivit art. 3 alin. (2) al capitolului I din anexa la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, cu modificările şi completările ulterioare, intitulată Metodologie de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu, documentele relevante pentru stabilirea cantităţilor şi valorilor ce constituie baza de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi de reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Potrivit art. 4 din cuprinsul aceleiaşi anexe, la stabilirea contribuţiilor, taxelor, penalităţilor, precum şi a altor sume datorate de contribuabilii/plătitorii, persoane fizice şi persoane juridice, prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ş), ţ), v)-y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentanţii Administraţiei Fondului pentru Mediu cu atribuţii de control pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii, dacă aceste tranzacţii/activităţi sunt relevante pentru stabilirea creanţelor fiscale privitoare la sumele ce se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu. Greutatea ambalajelor, a anvelopelor, a echipamentelor electrice şi electronice, precum şi a bateriilor şi a acumulatorilor se stabileşte pe baza informaţiilor cuprinse în următoarele documente: facturi şi anexele la acestea, avize de însoţire a mărfii, documente de transport, documente vamale, fişe tehnice ale produselor, documente de cântărire actualizate anual sau ori de câte ori se modifică greutatea acestora, inclusiv alte documente relevante. Curtea reţine, însă, că reprezentanţii Administraţiei Fondului pentru mediu cu atribuţii de control sunt obligaţi să motiveze decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
    31. Curtea învederează, totodată, faptul că eventualele greşeli de aplicare a reglementărilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate, clarificarea unor asemenea aspecte fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară „Romalimenta“ în Dosarul nr. 5.115/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 174 din 26 mai 2020

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 174 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 174 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu