Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 723 din 4 august 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Eugenia Chenaru, Adela Ursea, Constantin Cristian Chenaru şi Iuliana Diana Kamada în Dosarul nr. 9.475/212/2018/a1.1.1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.892D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019 şi Decizia nr. 841 din 12 decembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 9.475/212/2018/a1.1.1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugenia Chenaru, Adela Ursea, Constantin Cristian Chenaru şi Iuliana Diana Kamada cu ocazia soluţionării unei cereri de restituire a taxei judiciare de timbru, formulată în cadrul procedurii necontencioase judiciare, ca urmare a anulării cererii de chemare în judecată având ca obiect rezoluţiunea unui contract de vânzare-cumpărare, în procedura regularizării conform art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia menţionează că, în acord cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede că taxele judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti. Aşa fiind, apreciază că instanţele de judecată nu vor putea percepe sume suplimentare (cu acest titlu), altele decât cele care corespund serviciilor efectiv prestate. În speţă, arată că suma percepută ca parte din procedura de regularizare depăşeşte cu mult plata serviciilor minime prestate, iar nerestituirea părţii care nu se justifică echivalează cu o confiscare ilegală şi, deci, cu un atentat la dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituţie.
    6. Apreciază că nerestituirea diferenţei din suma percepută ca taxă judiciară de timbru încalcă şi principiul egalităţii în faţa legii, în sensul că se produce o discriminare între cel care plăteşte orice sumă insuficientă cu titlu de taxă judiciară de timbru şi cel care nu plăteşte nicio sumă, ambilor anulându-li-se acţiunile fără, însă, ca celui din urmă să îi fie instituită vreo obligaţie de plată. Autorii excepţiei apreciază că nerestituirea sumei nedatorate în condiţiile legii încalcă şi principiul constituţional care consacră dreptul la un proces echitabil, apreciind că această situaţie reprezintă o confiscare a unei sume de bani care nu poate fi făcută decât în condiţiile legii, iar în speţă legea nu prevede o astfel de măsură în cazul timbrării insuficiente a unei cereri în justiţie.
    7. Aşa fiind, autorii susţin că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care, folosind sintagma „acţiunea corect timbrată“, împiedică restituirea părţii din taxa judiciară de timbru care nu reflectă contravaloarea serviciilor prestate de instanţă până la anularea acţiunii.
    8. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest context, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (a se vedea Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011). De asemenea, învederează că instanţa de contencios constituţional a reţinut că atunci când timbrarea acţiunii este o cerinţă imperativă a legii, judecătorul nu poate soluţiona o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plăţii taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (a se vedea Decizia nr. 144 din 7 martie 2013).
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...]
    (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...]
    d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;


    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016, Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, Decizia nr. 599 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.150 din 3 decembrie 2021, sau Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 1 septembrie 2022, prin care s-a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate.
    15. Din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Aceste taxe judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind stabilite în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
    16. Prin Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, precitată, paragraful 17, Curtea a reţinut că, potrivit art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei, prin aceeaşi comunicare instanţa punând în vedere reclamantului şi posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Instanţa nu va proceda însă la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.
    17. Referitor la art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală Verificarea cererii şi regularizarea acesteia, Curtea subliniază că procedura regularizării cererii introductive este obligatorie, având drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit astfel disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. Procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanţele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale.
    18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că prin aceste dispoziţii legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare. În privinţa cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Curtea a mai reţinut că instanţele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării (a se vedea Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015).
    19. De asemenea, Curtea a statuat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziţie al instanţei, dat în respectarea principiului legalităţii consacrat de art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, paragraful 19, şi Decizia nr. 193 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 26).
    20. Prin Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, precitată, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în anumite situaţii.
    Totodată, Curtea a observat că art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, supus controlului de constituţionalitate, face trimitere la dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3)“.

    21. Cu privire la materia restituirii taxelor judiciare de timbru, prin Decizia nr. 599 din 30 septembrie 2021, paragraful 18, Curtea a reţinut că printr-o asemenea reglementare se evită o îmbogăţire fără justă cauză a statului şi se acoperă o paletă largă de situaţii în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru. În acest context, prin Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, paragraful 26, cu privire la reglementarea de către legiuitor în cuprinsul art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a situaţiilor în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, Curtea a constatat că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competenţa legiuitorului, judecătorul urmând să aprecieze care este cuantumul sumei ce va fi reţinută, corespunzător, în funcţie de specificitatea cauzei şi a activităţilor desfăşurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil unul dintre cazurile de restituire, integrală sau parţială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. Totodată, Curtea a reţinut că, în momentul în care justiţia a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanşarea şi desfăşurarea unui proces a fost deja pus în mişcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiţiei, aceasta nu poate fi învestită în mod gratuit.
    22. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care este dedusă dintr-un pretins tratament discriminatoriu instituit, pe de o parte, între justiţiabilii care au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru, dar nu au respectat celelalte cerinţe aplicabile cererii de chemare în judecată, şi, pe de altă parte, justiţiabilii care, deşi au îndeplinit celelalte formalităţi aplicabile cererii de chemare în judecată, nu au achitat în mod corect taxa judiciară de timbru, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată. În acest context, prin Decizia nr. 599 din 30 septembrie 2021, paragraful 16, Curtea a statuat, în mod constant, că principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, justiţiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu justiţiabilii care nu au plătit taxa judiciară de timbru, aşa încât tratamentul juridic este diferit, având în vedere că textul de lege criticat prevede ipoteza în care acţiunea a fost corect timbrată. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie.
    23. Aşa fiind, Curtea a reţinut că taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită şi beneficiază de un serviciu public din partea unor instituţii publice, fără, însă, ca acest serviciu să reprezinte o contraprestaţie perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete ( a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, paragraful 19).
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugenia Chenaru, Adela Ursea, Constantin Cristian Chenaru şi Iuliana Diana Kamada în Dosarul nr. 9.475/212/2018/a1.1.1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016