Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu şi Dan-Sebastian Dârvăreanu în Dosarul nr. 65.160/299/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.250D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Profesională Notarială „Lidia Georgescu şi Bogdan Moldoveanu“, consilier juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, potrivit art. 138 din Legea nr. 36/1995, încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public respinge, motivat, îndeplinirea unui act notarial. Împotriva acestei încheieri de respingere partea interesată poate formula plângere în instanţă. Judecarea acestei plângeri are loc cu citarea părţilor interesate, notarul public neavând calitate procesuală pasivă. 4. Din întreaga reglementare a activităţii notariale, nicio dispoziţie legală nu conferă notarului public calitatea procesuală pasivă, acesta fiind învestit să îndeplinească un serviciu public, având statutul unei funcţii de autoritate, potrivit art. 3 din Legea nr. 36/1995. Astfel, actele notariale nu sunt supuse controlului instanţei de judecată, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci potrivit Legii nr. 36/1995, care, prin art. 143, prevede că, dacă admite cererea, instanţa obligă notarul public să îndeplinească actul respectiv, aspect care confirmă intenţia legiuitorului de a nu conferi notarului public calitate procesuală pasivă. Aşadar, acesta este organul instrumentator al actului şi nu are un interes în cauză. 5. Mai menţionează Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, prin care Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, precum şi Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, prin care instanţa constituţională a analizat dispoziţiile legale referitoare la plângerile formulate împotriva încheierilor de respingere a oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară şi a statuat că instanţele judecătoreşti nu sunt chemate să stabilească un drept al acestor autorităţi, ci legalitatea şi temeinicia încheierii în cauză. În concluzie, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile legale criticate au drept scop chiar garantarea principiului constituţional al accesului liber la justiţie. Totodată, mai arată că notarul public nu capătă calitate de parte interesată în cauză, iar partea interesată care apelează la procedura specială reglementată de Legea nr. 36/1995 are posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată. Astfel, părţile apelează la notarul public pentru constatarea unor raporturi civile, acesta neavând însă calitate procesuală pasivă, întrucât nu devine parte a raportului juridic dintre părţi. Se invocă, în sensul celor expuse, Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, care, în opinia sa, îşi menţine valabilitatea şi în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Decizia civilă nr. 2.271A din 1 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 65.160/299/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu şi Dan-Sebastian Dârvăreanu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile a judecătoriei prin care s-a admis excepţia lipsei procesuale pasive a societăţii profesionale notariale şi a fost respinsă plângerea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate, legiuitorul creează notarului public o situaţie de imunitate procesuală, în timp ce persoana împotriva căreia se eliberează o încheiere de respingere de către notarul public este împiedicată să se adreseze instanţei de judecată pentru a efectua un control judecătoresc asupra încheierilor de respingere ale notarului public. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 142 alin. (3) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014. Ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, Legea nr. 36/1995 a fost din nou republicată, textul criticat menţinându-şi conţinutul normativ şi regăsindu-se la art. 144 alin. (3). Prin urmare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei art. 144 alin. (3) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, care are următorul cuprins: „Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate în cauză. În soluţionarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în secţiunea a 9-a - Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale din cadrul capitolului V - Procedura actelor notariale al Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. Potrivit normelor legale în materie, împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de îndeplinire a unui act notarial, partea nemulţumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea notarul public, care a refuzat îndeplinirea actului. Plângerea se depune la biroul notarului public, care o va înainta, de îndată, instanţei, împreună cu dosarul cauzei. Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate în cauză, iar, în soluţionarea plângerii, notarul public nu are calitate procesuală. 18. Drept urmare, persoana care se consideră vătămată de refuzul notarului public de a îndeplini un act notarial are posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată în vederea efectuării controlului judecătoresc asupra celor dispuse de notarul public, astfel încât Curtea nu poate reţine nesocotirea garanţiilor accesului liber la justiţie, cu atât mai mult cu cât, în caz de admitere a plângerii, instanţa de judecată obligă notarul public la întocmirea actului respectiv. 19. În continuare, având în vedere dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 36/1995, potrivit cărora activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii, aceştia fiind învestiţi cu îndeplinirea unui serviciu de interes public, Curtea constată că actul acestuia este supus controlului instanţei de judecată. Lipsa calităţii procesuale pasive în procesele având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva încheierilor acestuia de respingere a cererii de îndeplinire a unei proceduri, cât şi actul solicitat de parte nu au nicio legătură cu răspunderea notarilor pentru actele săvârşite în exercitarea activităţii, norma legală criticată neconferindu-i acestuia o imunitate procesuală. 20. Aşadar, Curtea reţine că norma legală criticată reprezintă opţiunea legiuitorului prin care se dă expresie caracterului necontencios al procedurii notariale şi se justifică prin faptul că în soluţionarea plângerilor formulate împotriva încheierilor notarului public instanţa de judecată nu stabileşte existenţa sau inexistenţa unui drept subiectiv, ci legalitatea şi temeinicia actului supus controlului. Totodată, prin încheierea dată, notarul public se dezînvesteşte de îndeplinirea actului sau procedurii care intră în competenţa sa de soluţionare, fără să justifice apărarea unui drept sau interes subiectiv al său. De altfel, hotărârea instanţei judecătoreşti este opozabilă notarului public, care, în caz de admitere a plângerii, este, potrivit art. 145 din lege, obligat să se conformeze şi să facă menţiune despre aceasta la redactarea actului. 21. Principiul constituţional al egalităţii este aplicabil în situaţii identice sau similare, iar în situaţii juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, notarii publici nu pot fi puşi, sub aspect procesual, pe poziţie de egalitate cu părţile din procesele respective, întrucât, potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. 22. În fine, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident cu respectarea prevederilor sau principiilor constituţionale. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale. Principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării se aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cezar-Dumitru Dârvăreanu şi Dan-Sebastian Dârvăreanu în Dosarul nr. 65.160/299/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 144 alin. (3) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
