Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 172 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 172 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 763 din 23 august 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dănuţ Ştefănescu în Dosarul nr. 40.091/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.855D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 18 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 40.091/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dănuţ Ştefănescu în etapa procesuală a apelului, într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, astfel cum este redactat, lasă loc de diverse interpretări, context în care apreciază că taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel ar trebui să se calculeze la un nivel/cuantum cel mult egal cu cel perceput în primă instanţă pentru cererea de chemare în judecată, în caz contrar fiind încălcat principiul clarităţii şi previzibilităţii legii. De asemenea, apreciază că diferenţierea dintre cei care trebuie să plătească taxele judiciare de timbru în căile de atac pentru cereri evaluabile în bani faţă de cei care au promovat cereri neevaluabile în bani nu este justificată şi, prin urmare, art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 creează o situaţie de inegalitate juridică între justiţiabili. Totodată, împrejurarea că o instanţă de judecată, în primă instanţă, a stabilit o sumă de plată ca taxă judiciară de timbru ar trebui să împiedice o instanţă superioară să mai revină asupra cuantumului taxei.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că textul criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este constituţional, fiind firesc ca taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac să se calculeze raportat la taxa judiciară de timbru „datorată potrivit legii“ la suma contestată, iar nu la taxa judiciară de timbru stabilită de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, întrucât există riscul ca această instanţă să nu fi stabilit taxa în mod legal. Instanţa apreciază, de asemenea, că diferenţierea dintre justiţiabilii care promovează acţiuni evaluabile în bani şi cei care promovează acţiuni neevaluabile în bani sub aspectul cuantumului taxei judiciare de timbru aplicabile este justificată, întrucât acţiunile promovate sunt distincte, situaţiile nefiind echivalente.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: [...]
    b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.“

    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, sau Decizia nr. 801 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 30 martie 2021, prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate.
    13. Referitor la critica potrivit căreia taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel ar trebui să se calculeze la un cuantum cel mult egal cu cel perceput în primă instanţă pentru cererea de chemare în judecată, în caz contrar fiind încălcat principiul clarităţii şi previzibilităţii legii, Curtea reţine faptul că este firesc ca taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac să se calculeze raportat la taxa judiciară de timbru datorată, potrivit legii, la suma contestată, iar nu la taxa judiciară de timbru stabilită de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, întrucât există riscul ca această instanţă să nu fi stabilit taxa judiciară de timbru în mod legal. Pentru acest din urmă caz, prin art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a prevăzut că „în situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.“
    14. În acest sens, prin Decizia nr. 500 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 20 noiembrie 2019, paragraful 30, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează în mod simetric posibilitatea modificării cuantumului taxelor judiciare de timbru, atât în faţa primei instanţe, instituind posibilitatea reexaminării acestora, cât şi în cadrul fazei procesuale a căilor de atac, când instanţa de judecată poate dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, atunci când constată că în fazele procesuale anterioare cuantumul taxei de timbru nu a fost plătit în mod legal.
    15. În acest context legislativ, rezultă cu evidenţă faptul că instanţele de control judiciar, la momentul stabilirii taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, nu sunt ţinute de modul de fixare a taxei judiciare de timbru de către instanţe în fazele procesuale anterioare, ci de dispoziţiile legale ce reglementează taxa judiciară de timbru. Prin urmare, nu se poate susţine că legea nu este clară şi previzibilă, în condiţiile în care taxa judiciară de timbru „datorată potrivit legii“ se calculează raportat la suma contestată.
    16. De asemenea, Curtea apreciază ca fiind justificată diferenţierea dintre justiţiabilii care promovează acţiuni evaluabile în bani şi cei care promovează acţiuni neevaluabile în bani sub aspectul cuantumului taxei judiciare de timbru aplicabil, întrucât acţiunile promovate sunt distincte, situaţiile nefiind echivalente. În acest sens, prin Decizia nr. 801 din 4 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 13 şi 14, Curtea a subliniat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, şi a cuantumului lor este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curţii Constituţionale nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019).
    17. În jurisprudenţa sa, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    18. De altfel, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dănuţ Ştefănescu în Dosarul nr. 40.091/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 172 din 4 aprilie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016